Adevărul despre cartierul Orizont din Buzău sau cum a pus laba Constantin Boșcodeală pe terenurile moșiei Mărăcineni

0

Cât a fost Boșco primar, Primăria Buzău a făcut (și încă mai face) afaceri proaste chiar și cu puținele suprafețe pe care le administrează. Pe un lot de 24 de hectare, pe care primăria a promis că face locuințe sociale, a răsărit un cartier de vile de lux, unde chiar primarul a devenit proprietar, alături, potrivit informațiilor vehiculate de mass-media, de polițiști, judecători, funcționari publici, toți din anturajul lui Boșcodeală. Iar o altă suprafață, de șase hectare, pe care a spus că va dezvolta afaceri, primăria a vândut-o pe nimic. Toate acestea în pofida faptului că terenurile erau revendicate.

CITEȘTE ȘI:

Alba-neagra cu terenurile primăriei

Pentru cei ce revendică foste proprietăți, terenurile s-au epuizat. Pentru alții, se găsesc însă oricând câteva hectare care să producă milioane de euro. Din asocierea dintre primărie și firma Eximprod SRL trebuia să iasă un parc industrial; nu a ieșit nimic din ce se promisese, în schimb, Eximprod s-a ales cu 6,2 hectare de teren, pentru care a plătit în urmă cu câțiva ani 200.000 de euro. Același teren valorează astăzi nouă milioane de euro. Politicienii locali s-au lăudat că cele șase hectare fie ajung parc industrial, fie revin la municipalitate. Rezultatul: terenul va deveni în curând un profitabil centru comercial, cu multe chinezării colorate. O altă firmă puternică din oraș, Concas SA, a construit un cartier rezidențial pe un teren revendicat. Destinația inițială de „locuințe sociale” s-a transformat în destinația finală vile de lux.

Terenul stațiunii de cercetare legumicolă transformat în islaz

Între limita municipiului Buzău și răul Buzău, pe DN2, se află fosta moșie Mărăcineni, naționalizată de comuniști în anii ’50. Atunci, pe acele locuri s-a făcut o stațiune de cercetare legumicolă. Însă, în 2001, prefectul de atunci, Ion Vasile, a făcut diligențele necesare pentru ca un teren de 33 de hectare, care avusese proprietari persoane fizice cunoscute înainte de naționalizare, să fie trecut la categoria „izlaz”. Aceasta pentru ca pământul să poată intra în proprietatea privată a municipiului, iar mai departe să poată fi vândut. Ordinul prefectului a fost contestat de Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților, care afirmă că, „în măsura în care terenul ce a făcut obiectul Ordinului 146/2001, nu era parte din terenurile provenite din foste izlazuri comunale sau era exceptat de la reconstituirea izlazurilor, întrucât se încadra în categoriile de terenuri expres exceptate prin prevederile art. 44 din Legea 18/1991, atunci respectivul ordin este emis cu încălcarea legii”. Însă totul a rămas exact ca înainte.

Parc industrial pentru prieteni

Autoritățile locale susțineau de ani buni că este nevoie de teren pentru expansiunea municipiului Buzău, dar de terenul Mărăcinenilor nu se atingea nimeni; încă nu-i venise sorocul. În 2004, primăria se asociază cu societatea Eximprod SRL pentru construirea unui parc industrial. 6,2 hectare din fosta moșie Mărăcineni sunt puse la bătaie de primărie în acest contract de asociere în participațiune. După puțin timp însă, primăria decide să vândă terenul cu 3,2 euro/mp, adică la mai puțin de o zecime din valoarea reală de piață de-atunci. Astăzi, prețul a ajuns la aproape 150 euro/mp. Eximprod va face un complex comercial, din a cărui închiriere se vor scoate bani grei. Iar Primăria Buzău va rămâne cu paguba – a luat aproape 200.000 de euro pe un teren ce va produce în viitorul apropiat zeci de milioane de euro. Fostul primar al Buzăului, Constantin Boșcodeală, a susținut în mai multe rânduri că la Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară Buzau a fost înscrisă o clauză de interdicție, preluată din contractul de vânzare-cumpărare, prin care Eximprod SRL nu va putea vinde terenul de 6,2 hectare decât dacă parcul industrial promis – din care nu s-a făcut nimic niciodată – va fi predat la cheie. Însă datele de la Oficiul de Cadastru arată că terenul respectiv a fost mereu liber de orice sarcină, adică putea fi oricând vândut. Un șir de minciuni, terminat prin aceea că Primăria Buzău a vândut terenul către Eximprod cu 200.000 de euro; potrivit datelor imobiliare, la această dată, același teren valorează aproape nouă milioane de euro.

Vile de lux la orizont

În 2005 urmează un alt tun, cu o halcă de 24 de hectare din același teren de 33 de hectare. Și de data aceasta este aruncat la înaintare tot un contract de asociere în participațiune cu firma de construcții SC Concas SA Buzau. Pretextul este construirea unui cartier de locuințe sociale. Dar în contract apare o clauza interesantă: „Concas rămâne proprietarul unic și exclusiv al investiției realizate, beneficiind de un drept de superficie asupra terenului pe toată durata asocierii” (drept de superficie – drept real ce presupune dreptul de proprietate asupra unei construcții și dreptul de folosință asupra terenului pe care se găsește aceasta). Terenul este vândut de primărie cu 16 euro/mp, cu tot cu utilitățile necesare aduse în zonă, de asemenea, pe banii primăriei. Cele opt tipuri de vile care s-au construit ori se construiesc acolo, în cartierul botezat Orizont, se vând cu prețuri începând de la 141.000 de euro. Nu se vede nimic „social” în astfel de prețuri. Adică, toată povestea cu „locuințe sociale” cade, primăria își ia mâna de pe investiție, iar Concas vinde la prețurile de pe piața liberă. Cele trei numere cadastrale inițiale ale zonei în discuție au fost sparte de primar în 401 numere cadastrale, câte unul pentru fiecare viitoare proprietate.  Foștii proprietari au trebuit să facă 401 acte către Oficiul de Cadastru pentru a-și înregistra litigiile cu privire la terenuri, în loc de trei, după câte numere cadastrale existau inițial. Patronul Concas SA, Ionel Gagu, președinte și al Camerei de Comerț Buzău, este un vechi apropiat al conducerii buzoiene. Concas este câștigătoarea celor mai multe licitații, organizate în timpul guvernării Năstase de Compania Națională de Investiții, pentru construirea sălilor de sport. Valoarea contractului dintre CNI și firma lui Gagu s-a ridicat la peste 3,5 milioane de euro. În 2005, primarul Constantin Boșcodeală a cumpărat și el de la „asociatul Gagu” o casă în cartierul Orizont, în valoare de 145.000 de euro, cu un teren de 500 mp, la acelaşi preț de 16 euro/mp.

Moștenire controversată

Problema o reprezintă revendicarea terenului în discuție, care face parte dintr-un lot mai mare, de 100 de hectare, revendicat de Alexandru Popovici, domiciliat în Hanovra-Germania, și de Daniela Ruxandra Lendiel, din Bucureşti. Cei doi moștenitori l-au împuternicit pe Dănuț Tiglea să le reprezinte „orice interes, de orice natură, în vederea retrocedării, reconstituirii, redobândirii, atribuirii și punerii în posesie, emiterii titlului de proprietate asupra terenului în suprafață de 100 (una suta) hectare, situate pe teritoriul municipiului Buzău și al comunei Mărăcineni”. Inițial, Popovici a împuternicit o altă persoană să-i reprezinte interesele încă din 2000, iar Lendiel făcuse același lucru din 2002, deci primăria și prefectura nu pot susține că nu știau că zona este în litigiu. Dar, cu toate acestea, au făcut asocierile cu firmele Eximprod și Concas pe terenurile în cauză.

„Experți” în revendicări

Primarul Buzăului, Constantin Boșcodeală, afirmă că nu s-a făcut nimic ilegal cu terenul controversat: „Nu avem nicio problemă. Primăria e proprietar pe terenuri din 2001, iar din 2001 până în 2005 nu am găsit nicio oportunitate pe acel teren. Apoi ne-am asociat cu o firmă privată, care construiește și vinde casele, iar primăria vinde terenul. Popovici susține că a avut teren aici pe baza unei expertize extrajudiciare, pe care a plătit-o el. La Comisia municipală nu are nicio cerere și nu a avut teren pe raza municipiului Buzău, cererea lui este pe comuna Mărăcineni. Domnii aceștia au început să revendice numai după ce au apărut casele pe teren. Mai am vreo trei pe-aici care-mi cer piața centrală. De-abia în 2006 au venit cu revendicarea. Între 2001 și 2005, terenul a fost cultivat cu porumb. Eu m-am născut în 1961 și știu toate istoriile astea”. După doar câteva secunde, primarul începe să se contrazică, ba că terenul a fost revendicat, ba că nu a fost: „La mine nu a venit nimeni cu revendicare pe acest teren, că ei nici nu au aparținut vreodată de Buzau. Au ochit terenul că e bun și, hopa! cu revendicarea. Au venit dintr-o comună apropiată, nu se știe dacă au avut ceva pe-aici. La terenul cu Eximprod, pentru că nu au mai existat ajutoare guvernamentale, au schimbat destinația terenului și vor să facă un complex comercial. Eu îmi exprim părerea foarte clar, sunt cetățeni care încearcă să stoarcă bani”.

Ion Vasile: „Nu mă pasionează”

Senatorul PSD de Buzau, Ion Vasile, fost prefect, își justifică ordinul din 2001, prin care a mărit suprafața orașului cu 33 de hectare: „Când nu exista nicio revendicare pe acele terenuri, primăria le-a solicitat (hectarele – n.r.), iar noi le-am acordat lor. Primăria a venit cu documente și a dovedit că sunt proprietarii acelor terenuri. Apoi au apărut niște persoane care au preocupări imobiliare, cu unii care sunt prin Germania. Pe Legea 18 nu puteau solicita mai mult de zece hectare, nici membri cooperatori nu erau, și nu puteau solicita nici pe Legea 1/2000, si nici pe Ordonanța din 2005, aia cu «restitutio in integrum». Mai întâi să dovedească faptul că au fost proprietari pe-acolo cândva. Nu-i o chestie care să mă pasioneze pe mine, primăria a făcut cartier acolo”, s-a spălat pe mâini fostul prefect.

Punct. Și de la capăt

Așadar, să recapitulăm: în data de 24 iulie 2001, fostul prefect Ion Vasile semnează un ordin, numărul 146, prin care 33 de hectare ce aparțineau Seribuz Buzău sunt trecute în proprietatea privată a municipiului Buzău, la categoria islaz (!!!). La scurt timp Boșcodeală a anunțat că pe 24 de hectare din cele 33 se va construi un cartier de locuințe sociale, de care buzoienii ar fi avut – și au în continuare – cu adevărat nevoie. Amplasamentul a fost însă puțin greșit și hectarele pe terenurile revendicate de moștenitorii celor care au deținut moșia Mărăcineni au fost mutate pe nevăzute. Promisiunea făcută buzoienilor, cea cu locuințele sociale a fost uitată repede și, în asociere cu vestita firmă CONCAS SA, s-a început ridicarea celor 365 vile de lux. Prețul terenului (vândut de Primărie noilor cumpărători) a fost de 16 euro metrul pătrat, de cel puțin 10 ori mai mic decât valoarea reală de piață, chiar și în aceste condiții de criză. Când cei care revendicau terenurile au văzut ce se petrece și că autoritățile le nesocotesc cu bună știință drepturile legale, au trecut la acțiune. În instanță. Atât primarul Boșcodeală cât și senatorul Ion Vasile au susținut, pur și simplu, că moștenitorii (parte din ei stabiliți în Germania sau Elveția) nu există. La scurt timp, au început să dea din colț în colț, atunci când s-au trezit cu moștenitorii ,,decedați” în sala de judecată. Ca să îngreuneze demersul juridic, Boșcodeală a „spart“ cele 24 de hectare de teren compact în 401 de terenuri, pe 365 dintre acestea urmând a se ridica mândre vilele mult-visate. Practic, deși în cazul Cartierului Orizont moștenitorii aveau de revendicat o parcelă compactă de 24 de hectare (plus altele, în alte zone), aceștia au trebuit să deschidă 401 procese, câte loturi a avut chef Boșcodeală să facă din fosta moșie Mărăcineni. Moștenitorii au prezentat în instanță hărți de la Arhivele Statului, cu amplasamentele exacte. Atât Boșcodeală cât și Vasile ar fi strigat, la unison, că acestea ar fi false, chit că erau ștampilate peste tot cu însemnele celor de la Arhivele Statului. Cele 401 dosare, strămutate prin jumătate din instanțele din România și-au urmat cursul anevoios prin justiția românească și stupoare: toate procesele au fost câștigate definitiv și irevocabil de către moștenitori.

Ca la fotbal: vrei să driblezi un dosar și te mai trezești cu trei pe cap

Prejudiciile de zeci de mii de euro create în urma ingineriei cu terenurile neretrocedate i-au adus edilului-șef o nouă trimitere în judecată: dosarul Orizont în care Boșcodeală are calitate de învinuit alături de Nicolae Trandafir și Viorica Stana. Cei doi sunt nimeni alții decât fostul șef al Stațiunii de Cercetare și Dezvoltare Agricolă Buzău, respectiv fostul șef al Biroului de Cadastru și Publicitate Imobiliară Buzău, în funcție la momentul transferului de terenuri.

La jumătatea lui mai, Constantin Boșcodeală are un nou termen la Tribunalul Dâmbovița, în acest dosar. Astfel că, după ce iarna trecută a fost condamnat pentru infracțiuni de corupție în dosarul Gloria, în această iarnă, primarul Constantin Boșcodeală are în față doar orizonturi negre. Iar paguba produsă în dosarul Gloria bugetului local ar fi un fel de mărunțiș față de cea produsă reclamanților din acest dosar, cărora „le-a îngrădit dreptul de proprietate în mod intenționat pentru a obține substanțiale foloase necuvenite”.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here