AMĂNUNTE ȘOCANTE PRIVIND O POSIBILĂ CATASTROFĂ ÎN MUNȚII BUZĂULUI

0
Munți de nămol acoperă periodic drumul național DN10, la Siriu

Nenorocirea este că Apele Române pune la cale o nouă ridicare a nivelului apei  în lacul de acumulare cu aproximativ 15 metri. Iar această creștere, adăugată şi coroborată cu numeroasele căderi şi alunecări de teren din zonă triplează efectiv riscul unei alunecări majore de teren. Contactul direct al munţilor din jur cu apa din lac promovează fenomene carstice, iar acțiunea erozivă a apei duce inevitabil la concluzia că o creştere a nivelului apei în lacul de acumulare ar putea provoca alunecări masive de teren. Alunecarea muntelui de la Gura Vânturilor, deși nu a provocat nici un prejudiciu, este un avertisment clar cu privire la precaritatea stabilității munţilor din jur. Este un semnal de alarmă pentru a ține seama cu preponderență de acest tip de fenomen. Pe de altă parte, o combinație a celor trei factori amintiţi pe parcursul acestui material – lac, ploi torenţiale şi cutremur –  ar duce inevitabil la declanşarea celui mai mare dezastru din istoria României.

CITEȘTE ȘI:

DRAGNEA A BELIN-O! Motivele OFICIALE pentru care NAȘUL CARTELULUI TEL DRUM a fost pus sub URMĂRIRE PENALĂ de către DNA

Apariția Oficiului European de Luptă Antifraudă (OLAF) în dosarul Teldrum reprezintă "începutul sfârșitului" pentru şeful PSD. Constituirea unui grup infracţional organizat, două infracţiuni de abuz în serviciu şi alte două infracţiuni de obținere de fonduri europene cu documente false – sunt acuzaţii extrem de...

Războiul dintre Academia Română şi Obştea moşnenilor buzoieni pentru pădurile de pe Penteleu continuă. Cu escrocherii „academice” și cu concursul „dezinteresat” al unor judecători, procurori, avocați, executori judecătorești și...

Pădurile judeţului Buzău, revendicate de diferiți proprietari, sunt o sursă inepuizabilă de ilegalităţi şi litigii care se prelungesc în instanţele de judecată. Cel mai grav este că, în aceste litigii, care par fără de final, sunt atrase instituţii ale statului ale căror reprezentanţi, mai...

„Noblețea” guvernului Tudose. Baronii de Olt și Constanța, „racolați” pentru remaniere

Și, iată, PSD a decis numele înlocuitorilor celor trei miniştri demisionari - Sevil Shhaideh, Rovana Plumb şi Răzvan Cuc - care s-au retras joi seară din Guvern. Astfel, Paul Stănescu a primit votul Comitetului Executiv Naţional (CExN) pentru funcţia de viceprim-ministru şi ministru al Dezvoltării...

Cum a ajuns localitatea Berca din Buzău de la comuna pâclei şi a sticlei la comuna asistaților sociali

Pentru zeci de ani, Berca a fost sinonim cu Vulcanii Noroioşi, cârnații de Pleşcoi şi petrolul. Comuna avea, în timpul comunismului, o industrie care „duduia“, la propriu, şi care polariza mii de localnici, dar şi foarte mulţi angajaţi din oraşele din jur. „Tancul“ tranziției...

Ruperea barajului Siriu – un scenariu de coşmar pentru buzoieni

Barajul de la Siriu este al doilea baraj de anrocamente ca mărime din ţară, după Barajul de la Gura Apei (sau Gura Apelor), construit în munte, pe Râul Mare, la aproximativ 40 de km de Hațeg, al 5-lea din Europa şi al 12-lea din...

Procurorii anticorupție, pe urmele altei afaceri dubioase cu păduri din Munții Buzăului / DNA cercetează cum un executor judecătoresc din Buzău a ajuns să execute Academia Română pentru 2.000...

Patrimoniul Academiei Române atrage din nou interese obscure. Un executor judecătoresc care a încercat să-şi însușească ilegal 25 de hectare de pădure din domeniul forestier Penteleu, aparținând Academiei Române, cu titlul de „cheltuieli de executare silită“, este anchetat de DNA pentru abuz în serviciu. După...

Aşa cum arătam în articolul precedent, Seisme fără precedent ameninţă Europa, conform hărţilor date publicităţii de cotidianul Le Monde, în viitorii 50 de ani sunt posibile mişcări seismice puternice într-o mare parte a teritoriului României. Riscul este, însă, şi mai mare în Turcia, Italia, Grecia şi alte state balcanice.  “Geografia generală a seismicităţii pe continentul european este cunoscută. Ea rezultă, în principal, din înfruntarea dintre plăcile tectonice africană şi eurasiană. Pericolul este mai puternic în Turcia, Grecia şi în Peninsula Balcanică, în Italia şi în România”, scrie Le Monde, bazându-se pe rezultatele studiului.

Barajul Siriu este aşezat tocmai în lungul faliei tectonice

Munţii Carpaţi sunt rezultatul ciocnirii dintre placa tectonică continentală central europeană şi placa tectonică continentală rusă, iar Carpaţii de curbură, din care fac parte şi Munţii Buzăului, se află chiar în lungul faliei tectonice create de cele două plăci continentale. O zonă cu ploi abundente, cu vârfuri în primăvara și toamnă și minime în timpul iernii. Cu toate că prezintă nenumărate atuuri, Barajul Siriu ridică numeroase probleme, în mod special asupra mediului, ce se reflectă în siguranţa populaţiei. Printre urmările megaconstrucției se numără si prăbușirea potențială a munţilor care înconjoară lacul de acumulare.

Munţii Siriului, epicentrul unor cutremure din ce în ce mai dese

Astfel, cel mai mare pericol indus de construcţia barajului îl reprezintă cutremurele şi alunecările de teren. Angajații stațiilor meteorologice Lăcăuţi şi Penteleu ne-au povestit despre cutremure de 2-3 grade pe scara Richter, care au loc în fiecare zi  în acest colţ de lume, cutremurele din ultimele zile, confirmând-ne o dată în plus intensa activitate seismică din zonă…. Nedetectate de organismul uman, aceste cutremure provoacă încet, dar sigur modificări ale scoarţei terestre. Ele induc vibraţii munţilor din jur, care, cuplate cu greutatea imensă a rezervorului de apă, ar putea să afecteze grav eroziunea în amonte precum şi producerea de alunecări majore de teren. Deja au fost înregistrate două incidente în iarna lui 2012, când alunecările de teren au dislocat milioane de metri cubi din munţii laterali. De asemenea, în ultimii ani, au fost semnalate peste 1000 de alunecări de teren importante.

Ca Moise trecând lacul Siriu

Mă aflu lângă Viaductul Stânca Teherău. Pe versantul de vis-a-vis se văd urmele unei alunecări de teren destul de serioase, practic tot muntele a alunecat spre şi în lac.

În fapt, milioane de metri cubi de păduri, pământ și piatră, s-au prăbuşit  în cuva lacului despărțindu-l pur şi simplu în două. Timp de câteva luni bune pescarii treceau lacul ca… Moise, pe istmul creat  de milioanele de metri cubi de pământ ajunse în cuva lacului…

Unii săteni, buni cunoscători ai evenimentelor locale, afirmă că volumul de pământ care formează aşa zisul baraj este mult mai mic decât volumul pământului deversat în lac de cele două alunecări de teren, iar că în unele nopţi, din adâncurile munţilor din jur se aude un scrâșnet impresionant de pământ care se freacă de pietre.

Groapa Vânturilor – locul unde un întreg munte a alunecat în lac, despărţindu-l în două

A doua zi apar fisuri mari pe sol, care se întind pe kilometri întregi şi care, în nici-un caz, nu le poate da un anumit calm.

Valea Cașocăi

Tot în lungul faliei tectonice se află şi Valea Cașocăi, lungă de 17 km, amplasată, la rândul ei, la maximum 50 de kilometri de Munţii Vrancei.

În ultimii 2-3 ani, în lungul Văii Cașocăi au apărut ca ciupercile după… cutremur 14-15 rupturi mai mari sau mai mici ale scoarţei terestre. Care intrigă prin faptul că nu s-au produs nici după anume ploi torențiale, nici după tăierile de arbori care au loc în zonă. Singura explicaţie plauzibilă este modificarea scoarţei terestre datorată frecvenței cutremurelor din zonă …

O decizie absolut inconștientă

O decizie destul de deconcertantă a fost atunci când Regia „Apele Române” a considerat că este necesar să mărească nivelul lacului de acumulare. Sursele noastre ne precizează că, în fapt, această măsură ar fi fost doar un prim pas al regiei în goana penală de a-i expropria ilegal pe proprietarii de drept ai terenurilor din jurul lacului de acumulare, ca, mai apoi, Apele Române să concesioneze aceste terenuri cui trebuie. Fapt care este pe jumătate confirmat oficial de numirea Adrianei Petcu la cârma Ministerului Apelor și Pădurilor și de crearea Fondului Suveran de Dezvoltare si Investiţii, care, cică, după ce va aduna peste zece miliarde de euro, va construi un spital republican şi opt regionale, autostrăzi, dar şi linii de căi ferate rapide, creând 850.000 de noi locuri de muncă cu normă întreagă, dar, cu siguranță, cel mai mare jaf din istoria României. Iar ca această afacere să devină una de aur, în viitor Apele Române preconizează o nouă ridicare a nivelului apei  în lacul de acumulare cu aproximativ 15 metri.  Nenorocirea este că această creștere, adăugată şi coroborată cu numeroasele căderi şi alunecări de teren din zonă triplează efectiv riscul unei alunecări majore de teren. Contactul direct al munţilor din jur cu apa din lac promovează fenomene carstice, iar acțiunea erozivă a apei duce inevitabil la concluzia că o creştere a nivelului apei în lacul de acumulare ar putea provoca alunecări masive de teren. Alunecarea muntelui de la Gura Vânturilor, deși nu a provocat nici un prejudiciu, este un avertisment clar cu privire la precaritatea stabilității munţilor din jur. Este un semnal de alarmă pentru a ține seama cu preponderență de acest tip de fenomen. Pe de altă parte, o combinație a celor trei factori amintiţi pe parcursul acestui material – lac, ploi torenţiale şi cutremur –  ar duce inevitabil la declanşarea celui mai mare dezastru din istoria României.

În loc de măsuri de siguranţă, Apele Române ascunde adevărul

Având în vedere dinamica unei eventuale catastrofei, era necesar ca Apele Române să țină seama de constituția morfologică a văii și să adapteze exploatarea lacului de acumulare conform comportamentului zonei din ultimul timp. Sunt necesare efectuarea unor prospectări, implantarea unor piezometre – chiar dacă implică o anume dificultate datorită necesității de a atinge diferitele straturi ale munţilor – precum și markeri de teren pentru a afișa mișcările alunecărilor de teren. Aceste măsuri sunt utile în a determina cum să se procedeze pentru a preîntâmpina prăbuşirea munţilor din jur în cuva lacului de acumulare. În locul acestor măsuri, Apele Române are un comportament conspirativ, alunecarea muntelui de la Gura Vânturilor fiind  ținută ascunsă de politicienii locali. Asta îmi aduce aminte de un caz din Italia, mult mai grav – alunecarea de pământ de la barajul Vajont din 1963. Doamne, fereşte!

Dezastrul de la Dam Vajont

În februarie 2008, în timpul Anului Internațional al Planetei Pământ, într-o sesiune dedicată importanței înțelegerii corecte a Științelor Pământului , dezastrul Vajont a fost citat, împreună cu alte patru evenimente, ca fiind un caz exemplar de „dezastru ce putea fi evitat”.

Ce s-a întâmplat la Vajont?

La 9 octombrie 1963, ca urmare a prăbuşirii unui masiv muntos, situat lângă versantul nordic al Muntelui Toc, la granița dintre provinciile Belluno (Veneto) și Udine (la momentul respectiv, acum Pordenone, Friuli – Venezia Giulia), aproximativ 270 de milioane de metri cubi de rocă (un volum de aproape trei ori mai mare decât apa din rezervorul lacului de acumulare) au „alunecat” cu o viteză de 30 m/s (108 km/h), în cuva lacului (care conținea aproximativ 115 milioane m³ de apă la momentul dezastrului) creat de barajul Vajont, provocând un val depășind 200 m în înălțime pe valea Vajont, iar pe versantul opus, aproximativ 25 – 30 milioane m³ de apă distrug toate așezările de-a lungul malul lacului din municipiul Erto și localitatea Casso, prăvălindu-se apoi în valea Piave şi provocând distrugerea completă a oraşului Spar, estimându-se că unda de șoc provocată a fost egală cu cea a bombei atomice de la Hiroshima.

Vedere aeriană din Valea Vajont, la scurt timp după dezastru. Barajul este în prim plan, la stânga.

Pe valea Vajont, au fost distruse satele Frasègn, Gros, Hristos, Pineda, Ceva, Prada, Marzana, St Martin, Fae și partea de jos a oraşului Erto. Pe valea Piave, s-au distrus la sol satele Spar, Pirago, Mae, Villanova, Rivalta. Au fost aproape distruse orașele Codissago, Castellavazzo, Fortogna, Dogna și Provagna. Au fost daune în municipiile Soverzene , Ponte Nelle Alpi și orașul Belluno, a fost distrusă localitatea Caorera și inundate Borgo şi Piave. Estimările victimelor au fost de la 1.900 la 2.500 de persoane, iar aproximativ 350 de familii au pierit în întregime. Cei mai mulţi dintre supraviețuitori şi-au pierdut rudele și prietenii, împreună cu casele și bunurile lor. Barajul propriu zis a fost în mare parte intact, structura de bază rămânând intactă, existând încă și astăzi.

Indiferenţa lor, ca şi a noastră

Deja, cu doi ani înainte de tragedie, jurnalistul de la L’Unità Tina Merlin a anticipat ce se va întâmpla în valea Vajont şi a denunțat într-un articol publicat la 21 februarie 1961 posibilitatea ca o alunecare de teren căzută în lac să provoace pagube enorme. În același timp, Merlin a iniţiat o campanie de informare despre pericolele barajului  Vajont. Nebăgat în seamă de instituțiile statului italian, jurnalistul a fost dat în judecată pentru „răspândirea de informații false și înșelătoare, de natură să tulbure ordinea publică”, dar a fost achitat de Tribunalul din Milano.

În loc de epilog

Goana după bani are un preţ, un preţ atât de mare, încât nu se poate estima în cifre. Aici nu vorbim de evaluări cantitative ale pierderilor umane ori materiale sau de costurile necesare strămutării unor localităţi, ci de un impact psihologic asupra a 200 de mii de oameni care, în eventualitatea unei catastrofe, vor fi nevoiţi (sau, mai bine zis, siliţi) să-şi abandoneze locuinţele. Din păcate, astfel de construcţii cu atât de multe riscuri pot produce pagube ce nu pot fi nici măcar prognozate. Autorităţile susţin că barajul va rezista chiar şi în cazul unei bombe atomice, însă ce se întâmpla dacă nu va fi aşa ? Ce speranţă mai au oraşele din aval în cazul în care s-ar fisura barajul? Nimic nu poate fi un argument sau o scuza pentru lăcomia omului manifestată în exploatarea naturii. În final, când natura îşi va cere drepturile, oamenii vor da vina pe Dumnezeu, pentru că e mai simplu aşa şi a devenit o obișnuință… Dar oare Dumnezeu e de vină?

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here