Gavril Vasile, fostul prim procuror de la Pătârlagele, implicat în retrocedările mafiote ale pădurilor din nordul judeţului Buzău

0

Procurorii DNA Ploiești sunt aproape de finalizarea mai multor dosare privind retrocedările pădurilor din nordul județului Buzău, retrocedări în care sunt implicați inginerul silvic Eduard Moiseanu, fost director tehnic la Direcția Silvică Buzău, rudele sale, familia de avocați Vasile, dar și judecători de la Judecătoria Pătârlagele. Cosmin Mihail Vasile, fiul fostului prim-procuror de la Pătârlagele, Gavril Vasile, a mai fost condamnat, anul trecut, la doi ani închisoare cu suspendare sub supraveghere pe o perioadă de patru ani, el fiind omul-cheie în retrocedările ilegale de pădure de la Gura Teghii, pentru care au fost trimiși în judecată pentru infracțiuni de corupție doi foști prefecți ai județului Buzău și afaceristul ialomițean Gheorghe Ceteraș! Aceasta este, însă, sentința în primă instanță primită de avocatul buzoian pentru traficul de influență făcut împreună cu Ceteraș, după ce au căutat să obțină de la Gheorghe Paltin Sturdza, trimis în judecată în dosarul Hrebenciuc, o suprafață de 10.000 hectare de pădure în Bacău în schimbul promisiunii intervenției pe lângă diverși funcționari de acolo, astfel încât Sturdza să intre mai repede în posesia a peste 43.000 de hectare de pădure, pe care încerca să le obțină, de altfel, nelegal.

CITEȘTE ȘI:

Vizat de anchetă este și inginerul silvic Eduard Moiseanu

Înţelegerea dintre avocatul Mihail Cosmin Vasile, Eduard Gabriel Moiseanu – creierul afacerii dubioase de la Gura Teghii – şi ,,văcarul din Țăndărei“, devenit, peste noapte mare latifundiar  Gheorghe Ceteraş, pentru a obţine, cu banii acestuia din urmă, în condiţii de nelegalitate, reconstituirea dreptului de proprietate asupra unei suprafeţe de 5.134,29 ha teren forestier, pădure, care  aparținuse Societăţii Anonimă „Ardeleana“ pentru Industrie Forestieră, nu este singura aflată în atenţia procurorilor. DNA de la Ploieşti care, în acest moment, sunt aproape de finalizarea unui dosar care va zdruncina din nou instituţii ale statului ai căror funcţionari au girat activ, contra-cost, prăduirea fondului forestier al judeţului în favoarea unor societăţi cu capital străin, special înființate în România pentru acapararea cât mai multor păduri din lanțul carpatic şi defrişarea lor sistematică. Odată cu investigaţiile demarate în cazul „lotului Beganu“, procurorii DNA de la Ploieşti au început să caute indicii referitoare la modul în care s-a făcut reconstituirea dreptului de proprietate a peste 2.600 de hectare de pădure în zona Siriului. Vizat de anchetă este chiar inginerul silvic Eduard Moiseanu, angajat, în acest moment, la Ocolul Silvic Siriu, el intrând în atenţia procurorilor în urmă cu mai bine de doi ani.

Mână-n mână cu familia Vasile

Folosindu-se de înscrisuri pe care le-a obţinut în virtutea calităților oficiale deţinute în cadrul Direcţiei Silvice Buzău şi în cadrul Ocolului Silvic Nehoiaşu, Eduard Moiseanu ar fi făcut demersuri pentru a obţine aproximativ 2.635 ha în zona denumită „Muntele Siriului”, prin achiziționarea drepturilor litigioase de la unul dintre moștenitorii acționarilor fostei Societăţi Forestiere ,,Cheia Buzăului“. Prin metoda aplicată şi în cazul pădurii de la Gura Teghii, ar fi fost identificat un număr de înregistrare liber în condica de intrări documente a Primăriei comunei Siriu, în perioada 2005–2006, şi s-ar fi înregistrat în fals o cerere de retrocedare. Cererea a primit bineînţeles, un răspuns nefavorabil, însă, astfel, s-a repus în termen acțiunea de constatare în Justiţie a dreptului de proprietate. Pentru a duce la bun sfârşit această șmecherie, Moiseanu ar fi beneficiat chiar de ajutorul avocatului Mihail Cosmin Vasile, care îi este rudă de gradul III, dar şi de ajutorul tatălui acestuia din urmă, Gavril Vasile fost prim-procuror al Parchetului de pe lângă Judecătoria Pătârlagele, actualmente avocat. Astfel, Eduard Gabriel Moiseanu ar fi solicitat în instanţă recunoaşterea dreptului de proprietate pentru aceste suprafeţe de pădure, garanția reușitei acestui demers fiind relația foarte strânsă între cei doi avocați, mai ales dintre fostul prim-procuror de la Pătârlagele şi judecătorul Neculae Toader de la Judecătoria Pătârlagele, acolo unde au fost legate sau dezlegate mai toate afa­ce­rile suspecte cu pădurile din nordul judeţului. De asemenea, procurorii DNA de la Ploieşti ar mai avea în atenţie şi infracţiuni de spălare de bani şi evaziuni fiscale, fapte sesizate de Oficiul Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor prin două adrese, una în octombrie 2013 şi alta în februarie 2015. Procurorii anticorupţie au intrat pe firul afacerii cu pădurile de la Siriu încă din 2013, iar ulterior, cauza a fost disjunsă din dosarul lotului Beganu, în vederea continuării cercetărilor la DNA Ploieşti.

Care este povestea?

DNA Ploieşti s-a sesizat din oficiu, la începutul lunii ianuarie 2013, în cauza ce avea să devină unul dintre cele mai complexe dosare de corupţie la nivelul judeţului Buzău, cu numai puţin de 12 inculpați, printre care foștii prefecți Paul Beganu şi Maria Buleandră. Inițial, au fost demarate cercetări faţă de Eduard Gabriel Moiseanu (fost şef al Ocolului Silvic Nehoiu, fost director tehnic la Direcţia Silvică Buzău şi acum şef al Ocolului Silvic Privat Siriu), faţă de Gavril Vasile (fost prim-procuror al Parchetului de pe lângă Judecătoria Pătârlagele, acum avocat în Baroul Buzău), şi faţă de Mihail Cosmin Vasile (fiul lui Gavril Vasile, fost avocat în Baroul Buzău), dar şi faţă de Neculae Toader (judecător în cadrul Judecătoriei Pătârlagele), precum şi în ceea ce-l priveşte pe Gheorghe Ceteraş. În esență, s-a reţinut că aceste persoane, în virtutea funcțiilor şi calităților deţinute, prin intermediul unor mecanisme frauduloase, au obţinut şi intenţionează să obţină reconstituirea dreptului de proprietate asupra unor importante suprafeţe de teren forestier situat pe raza judeţului Buzău. Ulterior, s-au conexat mai multe dosare la această cauză, astfel că, în final, s-a ajuns la trimiterea în judecată de către  procurorii DNA – Serviciul Teritorial Ploieşti a lui Gheorghe Ceteraş, omul de afaceri căruia i-a fost retrocedată pădurea de la Gura Teghii, pentru constituire a unui grup infracţional organizat, cumpărare de influenţă şi dare de mită, a fostului  fostul prefect de Buzău din perioada 2009-2012, Paul Beganu, pentru abuz în serviciu, luare de mită, instigare la fals intelectual, spălare de bani, fals intelectual, instigare la dare de mită, dar şi a fostului prefect Maria Buleandră, pentru instigare la infracţiunea continuată de abuz în serviciu, fiind acuzată că l-a instigat pe consilierul juridic din Prefectura Buzău, Ştefan Feraru să nu uzeze de pașii legali în respingerea cererii lui Ceteraş privind reconstituirea dreptului de proprietate asupra celor 5000 de hectare de pădure. În faţa instanţei au mai fost trimiși funcţionari ai Direcţiei Silvice Buzău, dar şi de la Primăria Gura Teghii.

Şi finlandezii fac legea în pădurile din nordul judeţului

Întâmplător sau nu, în 2011, 500 de hectare de pădure din zona Siriu intrau în proprietatea unui SRL din Braşov, SC Tornator SRL. La acel moment, era una dintre cele mai mari tranzacţii cu păduri înregistrate în România până în acel moment, societatea respectivă având în proprietate 11.500 hectare de teren forestier în judeţul Braşov. De asemenea, este cert că Tornator deţine pădurile în zona Siriu. În 2013, primarul comunei Siriu identifica societatea ca fiind una dintre rău platnicele la bugetul local. Mai exact, SC Tornator SRL Braşov, ,,Academia Română“ şi Forestiera Ardeleana a lui  Ceteraş refuzau să plătească impozit pe terenurile pe care au păduri, invocând articolul 137 din Legea 46/2008 privind Codul Silvic. În plus, numele lui Eduard Moiseanu apare, alături de SC Tornator SRL Braşov, în calitatea de pârâți, într-un dosar de fond funciar deschis în civil de primarul de la Gura Teghii, pentru constatarea nulității absolute a unui titlu de proprietate emis în 2008 pentru o suprafaţă de 447 de hectare, obținută, prin donație, de un avocat din Bucureşti. SC Tornator SRL Braşov este, de fapt, o subsidiară a companiei finlandeze de investiţii Tornator Oyj. Principala activitate a companiei o reprezintă comercializarea de masă lemnoasă şi administrarea de păduri. Cifra de afaceri anuală medie a Tornator SRL este de circa 3 milioane euro, potrivit site-ului societăţii.  Finlandezii au început să cumpere păduri pe piaţa românească în 2008, iar acum deţin 12.000 de hectare, Tornator fiind unul dintre cei mai mari proprietari străini de suprafeţe forestiere din România, alături de fondul de investiţii german Nordcapital şi cel austriac Holzindustrie Schweighofer, despre care relatam într-o ediţie trecută.

Ce face compania în România?

Defrișează păduri, ca apoi să vândă buștenii înapoi la companii locale, care îl transformă în alte bunuri. Tornator nu procesează bușteni şi nu şi-a exprimat intenţia de a-şi construi fabrici de cherestea. Totodată, compania oferă servicii de consultanță pe administraţie forestieră altor deținători de păduri (publici sau privaţi). Finlandezii sunt interesaţi de a exploata toate resursele forestiere disponibile, considerând să investească şi în producerea de bioenergie. Compania susţine că sunt luate şi anumite strategii de repopulare, pentru a menține nivelul de productivitate. Cei de la Tornator nu se fe­resc să confirme că ,,achiziționăm păduri pretabile pentru management pe termen lung pe întreg teritoriul României, iar principalul interes îl reprezintă pădurile de productivitate superioară“.

Între ţările europene, România are cea mai redusă densitate de păduri, în comparație cu media UE (28% în România şi 38% în UE). Cu toate acestea, sectorul forestier foloseşte pretextul protecţiei prin împăduri, pentru a concentra pământul forestier în mâna câtorva actori internaționali. De altfel, în prezent, industria lemnului este în mâna câtorva companii, care se fac ­res­ponsabile de  acapararea forestieră şi exploatarea pădurilor din România. Pe de altă parte, acapararea pădurilor comunale împiedică accesul comunităţilor rurale la această resursă naturală, generând insecuritate socială. Daunele ireversibile aduse ecosistemelor forestiere şi promovarea corupţiei la nivel înalt în piaţa lemnului sunt doar câteva alte consecințe ale acaparării forestiere din România.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here