Banii populației subvenționează politica de mediu a guvernului Grindeanu spre încântarea baronilor PSD

0

Din aproximativ 1 miliard de lei colectați anul trecut de Administrația Fondului de Mediu, instituția nu a cheltuit decât 300 milioane, neinvestind niciun ban în programele de colectare selectivă sau în gropile ecologice de gunoi.

CITEȘTE ȘI:

Situația absurdă de a avea bani în Fondul de Mediu și a nu-i folosi pentru a rezolva problema gestionării deșeurilor ne-a adus în postura de a fi admonestați de către Comisia Europeană, procedura de infringement declanșată la capitolul Mediu împotriva României anunțând și posibile amenzi care ar putea veni în cursul acestui an.

PSD vrea o nouă majorare a tarifului

Spre stupoarea membrilor Comisiei pentru Industrii și Servicii  din Camera Deputaților, nici în al doisprezecelea ceas Administrația Fondului de Mediu nu este în stare să prezinte un program clar de acțiune în remedierea deficiențelor sesizate de Executivul UE, sigura soluție propusă de șeful AFM, Cornel Brezuică, fiind majorarea taxelor. „Trebuie să venim cu soluții concrete. Noi, deputații liberali din Comisie ne-am opus acestui proiect și am cerut lămuriri suplimentare săptămâna viitoare. Au majorat taxa de colectare  la 80 de lei pe tona de deșeuri și vroiau să pună și TVA. Totul se răsfrânge asupra populației, dar nimeni nu stă să analizeze activitatea firmelor care se ocupă de colectare. Practic, impunem aceste taxe în mod aproape inutil, pentru că mașinile trimise să ridice deșeurile le ridică la grămadă, în doar câteva cazuri procesul de selectare fiind reluat într-o rampă a societăților de salubritate. Sunt operatori cu licență care nu își respectă clauzele trecute în contract în baza acestei licențe”, explică deputatul PNL Ioan Bumb.

Grad de recuperare redus

Din punctul său de vedere, chestiunea deșeurilor este prost abordată în acest moment, pe lângă taxarea fără jenă a populației, gradul de recuperare a deșeurilor refolosibile ca materie primă fiind extrem de redus. „Am efectuat acum 6-7 ani o vizită în Suedia și Norvegia pentru a vedea cum fac nordicii gestionarea deșeurilor. La ei, o mare parte din gunoi este trecută printr-un flux de plasmă rece și transformată în energie electrică sau termică. În plus, au un grad de recuperare de 50%. La noi, gradul de recuperare este de 5%. Nicio autoritate nu s-a obosit vreodată să vină să vadă care sunt rezultatele în urma implementării programelor de colectare selectivă. De altfel, acest lucru se poate observa direct din stadiul de proiectare a depozitelor ecologice de deșeuri. Am beneficiat de bani europeni, dar am aplicat aceeași metodă învechită de gestionare a deșeurilor, construind același tip de celule impermeabile pe care le acoperim cu pământ când s-au umplut”, mai spune alesul liberal.

Proiecte inutile

Situația gropilor ecologice de deșeuri construite în România în ultimul deceniu aproape că sfidează absurdul. În Râmnicu Vâlcea, un depozit de acest gen inaugurat cu chiu cu vai în 2011 nu poate fi folosit, operatorul preferând să transporte gunoiul până în depozitul administrat de Iridex SA în comuna Chiajna. În același timp, proasta gestionarea deșeurilor a dus la umplerea rapidă a multor depozite construite în ultimii ani sau la extinderea unor gropi de gunoi, precum Glina, care amenință să se reverse peste casele mărginașe ale unui cartier din orașul Popești-Leordeni.

Misterul rezervei de bani

Cu 700 milioane lei rămași necheltuiți încă în bugetul AFM, șeful instituției, Cornel Brezuică pare să aștepte un moment oportun pentru relansarea finanțării pe proiecte de gestionare a deșeurilor. Acesta ar putea fi reprezentat de momentul intrării „în pâine” al firmelor de  salubritate pe care primăriile de sector din București și Primăria Generală sunt pregătite să le împingă pe piață în fața operatorilor privați. Nu știu ce să spun despre această chestiune. Nu prea am fost atent la ce se întâmplă în administrația bucureșteană. Totuși, am sesizat că, în sectoarele 1 și 3, cetățenii nu plătesc colectarea gunoiului, aceasta fiind acoperită din bugetele locale. Este o chestiune care poate fi interpretată drept subvenție a unor servicii și care ne-ar putea crea alte probleme la Comisia Europeană”, mai spune Ion Bumb. De altfel, plata directă a serviciilor din buget i-a permis primarului din sectorul 3 al Capitalei, Robert Negoiță să deconteze în mod nejustificat și ilegal o sumă de aproximativ 149 milioane lei (33 milioane euro-n.r.) operatorului Rosal, după ce a modificat fără aprobarea Consiliului Local contractul încheiat cu firma pentru a bifa o serie de servicii care, în realitate, nu au fost efectuate niciodată, anunță revista Epoch Times.

Pentru anul în curs, Negoiță pare să prefere o schimbare a strategiei, în loc să pompeze bani în conturile Rosal, primarul alegând să înființeze o firmă deținută de Consiliul Local pentru a putea mulge bugetul în mod mai eficient, eventual și fără un amestec atât de deranjant al inspectorilor Curții de Conturi. (Sursa: psnews.ro)

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here