Legea grațierii. Liviu Dragnea își va juca șansa pe 6 iunie. Vezi aici cum

0

După un parcurs extrem de tensionat, marcat de scandalul amendamentelor cuplului Şerban Nicolae and Traian Băsescu, proiectul Legii grațierii trece tacit de Senat, deci în forma elaborată de Guvern. Adică, o formă relativ curată, emisă atunci când Guvernul Grindeanu cu încă ministrul Iordache în funcţie încerca o eschivă în fața nervozității societăţii, retrăgând unul dintre „elefanți” pentru a-l promova pe celălalt.

CITEȘTE ȘI:

Proiectul prevede grațierea totală a pedepselor de până la 5 ani aplicată de instanţa de judecată. Beneficiază de înjumătățirea pedepselor femeile însărcinate sau condamnații cu copii de până la 14 ani în întreţinere, fiind exceptate de la măsura de clemență un lung șir de infracţiuni, între care toate cele de corupţie și toate cele prevăzute Legea 78/2000 privind combaterea corupţiei. În mod strategic parcă, nu este exceptată mărturia mincinoasă de care este acuzat Călin Popescu Tăriceanu, iar grațierea nu este condiționată de plata prejudiciului decât în termen de un an de la condamnare/eliberare.

De la Curtea Constituţională,  cu dragoste

Neajunsul cel mai criticat, și anume că grațierea nu se aplică doar celor condamnați definitiv la momentul acordării ei, ci tuturor faptelor comise până atunci este singurul neimputabil Guvernului, ci Curţii Constituţionale, care prin Decizia nr.89/ 2003 a decis că „toţi infractorii care au comis infracţiuni de aceeaşi categorie, anterior datei intrării în vigoare a legii, se află într-o situaţie identică, data condamnării lor definitive neavând nici o semnificație în ceea ce priveşte stabilirea unui tratament juridic diferențiat”. În mod evident acum, această formă destul de curată și inutilă în raport cu scopul anunţat reprezentă doar o pasă servită abil Parlamentului, unde urmau să fie reintroduse toate prevederile cu dedicație sub formă de amendamente, după cum am văzut deja în Comisia Juridică a Senatului.

CEDO nu cerea nicio graţiere

Pentru că scopul acestei grațieri nu este, nu are cum să fie grija pentru situaţia din închisori și nici teama de decizia CEDO, aşa cum era motivată inițial iniţiativa. Argumentul deciziei CEDO s-a făcut țăndări din secunda în care ea a fost emisă fără să prevadă vreo sancţiune. Deoarece, decizia pilot nu cere nici graţiere, nici vreo altă măsură anume, ci doar ca în următoarele 9 luni România să fie în stare doar să pună pe hârtie un plan concret și coerent de măsuri cu termene certe. Apoi, grațierea în forma proiectului Guvernului ar fi fost aplicabilă pentru 1.190 de deţinuţi, potrivit simulărilor ANP, un număr cu mult prea mic pentru a schimba cu adevărat ceva în închisori.

„Modelul” Italiei

Între timp, a fost adoptată o altă măsură, într-adevăr după modelul Italiei (care, în pofida manipulărilor vânturate, nu a decis nicio graţiere colectivă). Mai precis, la fiecare 30 de zile executate în condiţii necorespunzătoare, vor fi considerate ca executate 36 de zile, nu 33, aşa cum era în proiectul inițial. Interesant este că și în acest caz modificarea proiectului a fost făcută în Camera Deputaţilor, decizională, nu în Senat.

Proiectul grațierii nu va trece de Camera Deputaților decât împreună cu un întreg pachet dedicat situației din închisori

Aşadar, proiectul grațierii, trecut tacit de Senat, ajunge acum în Camera Deputaţilor unde, teoretic, ar trebui să intre într-un fel de conservare, dacă e să-l credem pe Liviu Dragnea care, după ce a blocat amendamentele din Comisia Juridică a Senatului, stârnind furia PSD, a anunţat ca proiectul grațierii nu va trece de Camera decât împreună cu un întreg pachet dedicat situației din închisori.

Ce vrea, de fapt, Liviu Dragnea

De ce a procedat aşa Liviu Dragnea mi se pare destul de evident. Președintele PSD joacă pe cont propriu pentru rezolvarea problemei care-l frige cel mai rău: dosarul de abuz în serviciu. Momentul cheie pentru liderul PSD este admiterea de către CCR a excepţiei Bombonica, ridicată în chiar procesul său de fosta sa soţie, pe motiv că existența infracţiunii nu este condiționată de existența unui prag al prejudiciului provocat prin faptă. Din informaţiile noastre, excepţia va fi admisă pe 6 iunie, indiferent de opoziţia ministrului Justiției, fostul judecător CCR Tudorel Toader, care, de altfel, a refuzat să introducă pragul în proiectul de modificare a Codului Penal. Ca să ajungă la acest rezultat, dl Dragnea avea nevoie de pace și linişte, nu de scandal și oameni în strada, radicalizați din nou de grațierea extinsă. Aşa că Liviu Dragnea s-a trezit nevoit să trădeze aşteptările partidului pentru propriile interese.

Furia lui Liviu Dragnea împotriva lui Şerban Nicolae: că senatorul s-a grăbit și nu a aşteptat ca lovitura de grație să vină în ceasul al 12-lea, în Camera Deputaţilor

Ce vedem acum este un asalt generalizat asupra Justiției, care vizează o decredibilizare masivă, menită să inoculeze ideea că orice hotărâre judecătorească este rezultatul unui șantaj cu dosarele SIPA, ca toţi apărătorii Justiției sunt nişte „acoperiţi”. Probabil calculul este că, pe acest fond de derută, o graţiere extinsă în favoarea „victimelor” din pușcării, adică revenirea la amendamentele prevăzute de Nicolae and Băsescu, ar putea genera cu mult mai puțină rezistenta. Și credem că asta și este explicaţia furiei lui Liviu Dragnea împotriva lui Şerban Nicolae: că s-a grăbit și nu a aşteptat ca lovitura de grație să vină în ceasul al 12-lea al Camerei Deputaţilor și nu în Senat, unde trebuie să fie legea la începutul parcursului.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here