EXCLUSIV! Povestea unui primar care se credea nemuritor. „Gloria“ și decăderea lui Constantin Boșcodeală

0

Asta era! Când spuneai Buzău, spuneai Boșcodeală. S-a urcat pe tronul de primar al municipiului Buzău când avea doar 35 de ani și a rămas neclintit timp de 5 mandate. Când un procuror și un judecător, vorba lui, l-au trimis la plimbare cu „boșcodei” cu tot.

CITEȘTE ȘI:

După 20 de ani de domnie, s-a ales cu o condamnare penală cu suspendare și cu un dosar pe rol care se judecă de ani buni. În urma sa a lăsat un oraș chinuit, nedezvoltat și, cel mai grav, o armată de oameni dependenți de banul public – „boșcodeii”, cum erau denumiți în spațiul public. Noul primar al Buzăului, Constantin Toma, cel care a dezvoltat în trecut grupul , are la dispoziție pentru îmbunătățiri și investiții doar 1% din bugetul orașului. Restul este încă cheltuit pentru armata lăsată în urmă de Boșcodeală. De aceea, urbea arată ca după bombardament, iar locuitorii plătesc cea mai scumpă apă din România.

Era de 20 de ani în funcţie şi ar fi continuat până la sfârşit. Dar a venit hotărârea definitivă. Trei ani, cu suspendare. Boşcodeală scăpa ca prin urechile acului de puşcărie, după ce pe fond primise cinci, dar pierdea împărăția asupra oraşului şi a judeţului Buzău.

L-ar fi învins şi pe Dumnezeu la vot

Da, aşa se spunea, cu argumente, în Buzău. Că Boşcodeală l-ar fi învins şi pe Dumnezeu, dacă ar fi candidat împotriva sa. Căci Dumnezeu e ceva eteric, cu care ai fi putut avea de-a face în viitor, în timp ce Boşcodeală era concret, prezent, stăpânul locului. La el erau locurile de muncă şi salariile cu care puteai să-ţi duci viaţa bine într-un târg prăfuit de provincie. Miile de sinecuri erau oferite de el. Toţi aceştia, cu familiile lor şi hățișul de interese din jurul banilor publici gestionați de Boşcodeală, formau o falangă ordonată şi indestructibilă la vot. De aici, şi frustrarea cu procurorul și judecătorul.

Rețeaua Boșcodeală

După 1996, când Boşcodeală a ieşit prima dată primar, pentru că era tinerel şi frumușel, România se privatiza, dar Boşcodeală a mers împotriva curentului. N-a externalizat nimic din structurile pendinte de Primăria Buzău, ba, dimpotrivă, a înființat şi altele. Toate societăţile şi regiile din subordine au fost burdușite cu personal angajat pe sprânceană. A dat sinecuri cu nemiluita, condiţia fiind ca la vot să pună ştampila unde trebuie. Astfel, s-a ajuns ca societatea de apă a Primăriei să aibă 800 de angajaţi, cea de termoficare – 450, poliția locală să ajungă la 500, firma de asfaltări şi spaţii verzi – 400, angajații primăriei – 300, firma de schimbat țevi – 100 etc.

De asemenea, Boşcodeală şi-a fidelizat pensionarii şi romii. Primilor le-a dat gratuitate la transportul în comun, iar autobuzele sunt pline şi acum de pensionari care merg la piaţă sau să-şi cumpere pâine din centru. Mersul cu autobuzul înseamnă socializare, în autobuz te întâlnești şi discuți cu cei cunoscuți. Romilor li s-au dat Piaţa Centrală, împânzită cu tarabe la care se vindeau chiloţi, oale şi șosete, şi bazarul din centrul vechi. Cu armata de sinecuriști, pensionarii şi romii, plus familiile lor, Boşcodeală l-ar fi bătut şi pe Dumnezeu la vot. Așa se face că toți banii primăriei din Buzău mergeau în salariile armatei fidelizate şi pentru subvenționarea regiilor locale de transport în comun şi de termoficare. Gigacaloria către populaţie costa doar 185 de lei, dar preţul real era de trei ori mai mare. Pentru investiţii nu mai rămânea nimic. 1% buget pentru investiţii în 2016, de pildă. Aşa s-a ajuns ca Buzăul să aibă cele mai proaste străzi din ţară, pline de gropi, crăpături şi plombe, dar şi o suită de ulițe rămase neasfaltate. Apa de la robinet, cea mai scumpă din ţară, 9 lei/mc, este necesară pentru salariile babane ale celor 800 de pretorieni din Compania de Apă.

Umbra lui Boșcodeală peste târgul Buzăului

Noul primar, omul de afaceri Constantin Toma, cunoscut în ţară pentru filtrele de apă pe care le producea odinioară, a venit decis să modernizeze Buzăul. Însă, dacă Boşcodeală a plecat, armata lui a rămas. A început un război între Toma şi structurile solide clădite de Boşcodeală. Toma a câştigat o luptă contra romilor, îndepărtați din piaţă, şi e în desfășurare cea de-a doua – eliminarea lor şi din bazarul din centrul oraşului. Primarul a preluat controlul asupra firmei de transport local şi a societăţii de termoficare, ultimei tăindu-i masiv subvenţiile.

În schimb, Toma a pierdut pe moment în faţa Poliţiei Locale, de unde a încercat să disponibilizeze, fără succes, trei sute de paznici de la şcoli, dar şi a Companiei de Apă, unde ar fi dorit să micșoreze preţul către populaţie, dar şi salariile generoase ale celor 800 de angajaţi. Meciul se joacă în continuare, inclusiv în justiție, câștigătorul final fiind incert.

Boșcodeală și prostituatele

Cu câteva luni înainte de sentința definitivă în dosarul „Gloria“, Boşcodeală a fost făcut şi de râs în faţa oraşului, când în presă a fost difuzat un filmuleț în care fostul edil buzoian se simțea bine într-o cameră de la RIN Grand Hotel București, în compania a două prostituate. Boşcodeală, căsătorit şi cu trei copii, n-a demisionat. S-a apărat ridicol: „Nu e adevărat, e o făcătură, îi voi da în judecată pe cei care mi-au înscenat asta“. „Filmul este o făcătură. M-am consultat cu avocatul și în cel mai scurt timp o să depun o plângere la Parchet. După părerea mea, filmul este un șantaj și nu pot să-mi dau seama cine l-a făcut“, a declarat atunci Constantin Boșcodeală. Însă vocea şi gesturile din clip erau inconfundabile. Presa buzoiană titra atunci: „Boşcodeală pleacă din Primărie în fundul gol. La propriu“. De mai bine de un an fostul baron de Buzău a uitat să mai amintească de filmare și de presupusul șantaj. Hotelul RIN Grand îi aparține lui Robert Negoiță, coleg de partid cu Boșcodeală.

„Gloria“ și decăderea lui Boșcodeală

Boşcodeală domnea peste oraş, iar alte două personaje – peste: fostul fotbalist Dan Tulpan şi şeful Tribunalului Buzău, Gheorghe Pană. Cu ei, Boşcodeală a fost generos. De ce? Gurile rele vorbesc însă despre faptul că şeful Tribunalului l-ar fi ajutat în momente mai delicate pe primar. În schimb, Boşcodeală finanța cu generozitate echipa de fotbal, sărind peste procedurile legale. Mai mult, asociația sportivă condusă de Tulpan şi Pană a primit de la primărie, în folosinţă gratuită, stadionul din Crâng. Tulpan a vrut şi pentru firma lui o jumătate din peluza stadionului plus terenul din faţă, iar Boşcodeală a semnat hârtiile de cedare în folosinţă gratuită, fără să mai treacă decizia prin Consiliul Local. De aici până la dosarul „Gloria“ a mai fost doar un pas. În 2016, Curtea de Apel Brașov l-a condamnat definitiv pe Constantin Boșcodeală la trei ani de închisoare cu suspendare, precum și la pedeapsa complementară a interzicerii ocupării funcției de primar pe o perioadă de cinci ani. Procurorii au instituit sechestru asupra bunurilor lui Boșcodeală: șapte terenuri și cinci imobile, printre care și o vilă la Năvodari și două autoturisme de lux.

Boșcodeală și islazul penal

După destituirea din funcţia de primar, Boşcodeală s-a retras din viaţa publică. Nu mai apare în presă şi la TV, e preocupat de libertatea sa. Căci, dincolo de condamnarea la trei ani cu suspendare, fostul primar mai are un proces în derulare. Tot DNA Ploiești îl acuză de ilegalităţi cu un teren de la ieşirea spre Focșani, unde s-a construit un cartier de locuinţe. Deocamdată, procesul este blocat de trei ani pe fond, Tribunalul Dâmboviţa împiedicându-se într-o expertiză. Acuzaţiile sunt de abuz în serviciu cu consecințe deosebit de grave, iar prejudiciul este de 24 de milioane de lei (aproximativ 5,3 milioane de euro). DNA susţine că Primăria Buzău a obţinut în 2001 aprobare de la Consiliul Judeţean pentru retrocedarea fostului islaz comunal. Odată obţinut acceptul, Boşcodeală ar fi decis predarea unei suprafeţe similare de teren, situată mult mai aproape de zona rezidenţială a oraşului şi evaluată la un preţ mult mai mare. Procurorii au stabilit că respectivul teren era exceptat de la procedurile de retrocedare, fiind destinat exclusiv Staţiunii de Cercetare pentru Legumicultură Buzău. Fostul director al Stațiunii Nicolae Trandafir este şi el judecat în acest dosar. Motiv pentru care actuala conducere îl acuză pe fostul manager de complicitate şi îi cere, ca despăgubire, banii pierduţi prin neexploatarea terenului: 2,5 milioane de euro. Pe acest teren a fost construit cartierul de locuințe Orizont, în care locuiește chiar Boșcodeală. O nouă condamnare ar însemna o pedeapsă cu executare pentru fostul împărat al Buzăului, Constantin Boşcodeală.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here