O minciună cât PSD-ul de mare în pragul adoptării! Vezi aici ce se ascunde în spatele Legii salarizării

0

Introducerea impozitului pe venitul global de la 1 ianuarie 2018 va duce la o lipsă de 30 miliarde lei la bugetul statului pentru anul următor, a declarat Florin Jianu, reprezentantul Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR) şi fost ministru pentru Mediul de Afaceri. „Dacă acest impozit va fi introdus în 2018, trebuie să avem în vedere că obligaţia declarării de către persoanele fizice a cuantumului de plată către stat va fi făcută abia în anul 2019, până pe 25 mai, deci aproape un an şi jumătate nu vor exista încasări privind impozitul pe salarii la bugetul de stat. Dacă ne raportăm la sumele încasate în acest moment la impozitele din salarii, acestea se ridică la 27,7 miliarde lei anul trecut, adică 12,4% din totalul încasărilor la buget“, a afirmat Jianu. Conform acestuia, proiecțiile Guvernului arată că în acest an se va ajunge la 30 miliarde lei, sumă care, anul viitor, nu va fi încasată la buget. În plus, se adaugă 4 miliarde lei, reprezentând costurile cu consultanții fiscali. „S-a declarat că vor fi 35.000 de consultanți fiscali plătiţi cu 10.000 lei fiecare, deci avem un cost de aproape 4,2 miliarde lei anual, care vor fi efectiv un cost pentru stat“, a spus fostul ministru. Mai mult, estimările CNIPMMR arată că va exista un minus de aproape 10 miliarde lei provenit din scăderea de la 16% la 10% a impozitului pe venit.

CITEȘTE ȘI:

Ce se vede la televizor pe tema creșterii salariilor este doar praf în ochii milioanelor de angajați. Nici Guvernul, nici Ministerul Muncii, nici parlamentarii coaliției de guvernământ nu oferă informații relevante opiniei publice, astfel încât puțini sunt cei care pot anticipa dimensiunile dezastrului după intrarea în vigoare a legii salarizării unitare și a modificărilor la Codul fiscal. Mai mult, există informații pentru uz intern și cele pentru uz extern. Guvernul României și șefii PSD susțin în țară că vor crește permanent salariile angajaților din sistemul public, că se va trăi ca în sânul lui Avraam. Însă în interviurile pe care le dau presei din străinătate, unde nu-și prea permit să mintă, oficialii români oferă frânturi de cruntă realitate românească. Un exemplu elocvent este cel al ministrului Finanțelor, Viorel Ștefan, care chiar s-a plâns agenției de presă Reuters că opinia publică n-a înțeles că toate mișcările fiscale pe care le face vor avea efect „neutru“ în buzunarul bugetarilor în 2018. El spune „neutru“, în realitate viitorul este „negru“. Să vedem de ce.

Într-un interviu acordat agenției Reuters, ministrul Finanțelor, Viorel Ștefan, a dat o informație care ar putea să-i bulverseze pe cei mai mulți dintre angajații statului român. „Ceea ce nu s-a înţeles încă de către opinia publică este că majorările salariale din sectorul public introduse de legea salarizării unitare includ contribuțiile la asigurările sociale. (…) Pentru a nu afecta salariile nete, am redus contribuțiile sociale și (vom reduce) impozitul pe venit, (astfel încât) impactul asupra salariilor nete să fie aproape neutru“, a afirmat acesta. Potrivit demnitarului, angajatorii nu vor mai trebui să plătească contribuțiile la asigurările sociale în numele angajaților, obiectivul fiind transferarea în întregime către angajați.

Astfel, veniturile suplimentare promise în programul de guvernare al PSD vor fi anihilate de chichițe contabile. „Românii vor vedea în buzunar o creștere de venituri mult mai mică decât s-a crezut când legea salarizării a fost depusă la Parlament. Contribuțiile sociale trec în sarcina angajatului și salariații vor plăti 35% în loc de 16% în contribuții. De asemenea, raportul BNR asupra inflației, publicat în luna mai 2017, ne arată ca inflația va crește de la 0,18%, cât este în prezent, la 3,4% în 2019. Asta înseamnă că salariul net real (ajustat cu inflația) nu va fi atât de mare pe cât s-a crezut când s-a prezentat legea salarizării ințial, când nu se știa de modificarea Codului fiscal și a inflației“, a declarat, pentru Cotidianul, Ioana Petrescu.

Bugetarii fericiți vor fi medicii, cărora li se triplează salariile, şi angajații din Apărare, despre care ministrul Lia Olguța Vasilescu susține că vor avea o creștere de 311%. O creștere in corpore a salariilor angajaților din sistemul public presupune o forțare a limitei maxime a deficitului de 3%, acceptat de UE, în condițiile în care veniturile la buget au fost în primele luni ale anului mai mici, raportate la PIB, decât cele din perioada similară a anului 2016.

Ce s-a promis

De poezia recitată în campanie se alege praful zi după zi

„Vom rămâne, așadar, doar cu contribuțiile la sănătate și cea de asigurări sociale, datorate de către angajat, dar rămânând în sarcina angajatorului plata acestora către stat. Pentru a face acest lucru, la sfârșitul anului 2017 se va modifica baza de calcul a salariului brut prin creșterea acestuia cu 22,75%. Măsura nu va implica creșterea cheltuielilor salariale pentru angajator, ci doar uniformizarea salariului brut cu totalul cheltuielilor aferente unui salariu. Totodată, vor fi eliminate inechitățile privind plata contribuțiilor în procente egale, pentru toți salariații din România, prin renunțarea la actualele plafoane privind contribuțiile“, se spune în programul de guvernare. În document nu se menționează ce se întâmplă cu acei angajați care provin de la companii intrate în insolvență și care vor avea nevoie de sprijin, șomaj, concedii medicale, recuperări de salarii.

Ce se schimbă

În discuțiile pe care oficialii din cadrul Ministerului Finanțelor le poartă de câteva săptămâni cu grupurile de lucru din care fac parte reprezentanții mediului de afaceri și cei din rândul consultanților fiscali pentru modificarea Codului fiscal, s-a luat în calcul reducerea cotei unice de la 10% la 16%, neimpozitarea veniturilor sub 2.000 de lei și trecerea contribuțiilor din sarcina angajatorului în cea a angajaților, însă cu reținerea la sursă de către angajator. Azi, angajatorul datorează 15,8% CAS pentru condiții normale de muncă, la care se adaugă cinci puncte procentuale pentru condiții deosebite de muncă și zece punte procentuale pentru condiții speciale de muncă, 5,5% CASS și 0,5% contribuția la șomaj. Ideea mutării sarcinii fiscale a avut-o anul trecut Gabriel Biriș, fost secretar de stat în Ministerul Finanțelor, însă măsura a fost respinsă, iar acesta și-a pierdut funcția.

Bani mai puțini

Introducerea impozitării venitului global și legea salarizării unitare, aflată acum în dezbatere în Parlament, vor conduce la o afectare masivă a veniturilor celor din administrația publică și mai deloc a celor din mediul privat, acolo unde va avea loc o mutare contabilă, pentru că, de cele mai multe ori, negocierea salariului se face pentru cel net. La stat, la un salariu mediu brut de 5.000 lei, mutarea sarcinii fiscale de la angajat la angajator, până la 35%, va diminua venitul net cu 15%, de la 3.500 lei la ceva mai puțin de 3.000 lei. În cazul în care spusele Liei Olguța Vasilescu se vor pune în practică, în sensul majorării cu 25% a tuturor salariilor bugetarilor de la începutul anului viitor, suma pe care un bugetar cu leafă medie o primește în plus nu va fi mai mare de 150 lei net. Măsura de transfer a sarcinii fiscale, menționată de Viorel Ștefan, nu este încă foarte clară, dacă are legătură cu impozitarea venitului global pe care PSD intenționează să o introducă la 1 ianuarie 2018 și despre care Liviu Dragnea a spus că e posibil să fie amânată un an, perioadă în care trebuie găsiți cei 35.000 de consultanți fiscali, în condițiile în care azi nu sunt mai mult de 5.000, și informatizată administrația. Impozitarea venitului global, în optica PSD, presupune ca angajatul să-și plătească singur impozitul o dată pe an, nu cum se întâmplă acum, cu reținere lunară la sursă de către angajator.

Salarizare unitară doar în titlu

Legea salarizării unitare, aflată acum în dezbatere în Parlament, este unitară doar în titlu, în condițiile în care a creat nemulțumiri aproape la toate categoriile de bugetari. „Nemulțumiri sunt aproape în toate domeniile. Ca o observație de fond, pe care am transmis-o de la bun început tuturor grupurilor parlamentare și tuturor liderilor politici cu care am avut discuții, din păcate, această lege rămâne unitară doar în titlu. Toate echilibrele, toate evaluările, toate legăturile intersectoriale, care au fost create în urmă cu aproape zece ani, atunci când, sub evaluarea unui corp de experți ai Băncii Mondiale, toate structurile profesionale și sindicale din zona bugetară au lucrat temeinic la elaborarea unei grile de salarizare unitare, care să facă legătura și să dateze corect salariații din diverse domenii de activitate bugetară, nasc semne de întrebare cu privire la calitatea acestui act normativ“, a declarat Dumitru Costin, liderul Blocului Național Sindical.

Ce spune opoziția

Deputatul liberal Glad Varga, membru al Comisiei de muncă și protecție socială, a declarat că majorările salariale din 2018 vor fi nesemnificative, dacă angajatul va plăti și contribuțiile angajatorului. ,,În Punctul de vedere al Guvernului la Legea-cadru privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, la capitolul II, punctul A, se specifica faptul că la estimarea impactului bugetar s-a luat în vedere o modificare a prevederilor din Codul fiscal, în sensul preluării de către salariat în totalitate a sarcinii de plată a contribuțiilor de asigurări începând cu 1 ianuarie 2018. În cazul în care coaliția PSD – ALDE păstrează această prevedere, Legea salarizării se va dovedi doar o mare păcăleală pentru angajați, deoarece marea majoritate a salariaților vor câștiga în realitate mai puțini bani. Adică pe fluturaș vor apărea salarii brute mai mari, însă salariile nete vor rămâne la fel, ca urmare a faptului că respectivele majorări abia dacă acoperă majorările contribuțiilor de asigurări ce urmează a fi suportate în totalitate de către angajați.“

Opinia mediului de afaceri

Oamenii de afaceri susțin că, în absența unui studiu de impact, proiectul de modificare a Codului fiscal privind introducerea impunerii globale a gospodăriilor poate conduce la consecințe grave pentru economie. „Ți-e frică. Tu, ca antreprenor, te uiți la ce se întâmplă în țară și ți-e frică. Această suprapunere de modificări complexe face ca în mediul de afaceri să se instaleze frica“, a declarat Florin Pogonaru, președintele CDR. Reprezentanții oamenilor de afaceri susțin că legea salarizării și impozitul pe venitul global / pe gospodărie trebuie fundamentate pe baza unui studiu de impact, care să arate consecințele pe mai mulți ani. În lipsa acestora, antreprenorii sunt în corzi în acest moment, nemaiputând să își facă o bugetare multianuală, temându-se tocmai de noi taxe.

Introducerea impozitului pe venitul global (IVG) este nesustenabilă, pentru că eliminarea sistemului de reținere la sursă și plata lunară a impozitului pe venituri (ex.: salarii, dividende, dobânzi etc.), precum și a celui de plăți anticipate de impozit (ex.: pentru veniturile din activități independente, chirii etc.), vor determina o scădere drastică a încasării veniturilor bugetare în anul 2018, care, raportat la datele anului 2016, va însemna cel puțin 4% pierdere a veniturilor din PIB. Iar o astfel de măsură poate avea ca efect implicit necesitatea introducerii altor impozite și taxe în anii următori.

Gaură imensă în buget

Introducerea impozitului pe venitul global de la 1 ianuarie 2018 va duce la o lipsă de 30 miliarde lei la bugetul statului pentru anul următor, a declarat Florin Jianu, reprezentantul Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR) şi fost ministru pentru Mediul de Afaceri. „Dacă acest impozit va fi introdus în 2018, trebuie să avem în vedere că obligaţia declarării de către persoanele fizice a cuantumului de plată către stat va fi făcută abia în anul 2019, până pe 25 mai, deci aproape un an şi jumătate nu vor exista încasări privind impozitul pe salarii la bugetul de stat. Dacă ne raportăm la sumele încasate în acest moment la impozitele din salarii, acestea se ridică la 27,7 miliarde lei anul trecut, adică 12,4% din totalul încasărilor la buget“, a afirmat Jianu. Conform acestuia, proiecțiile Guvernului arată că în acest an se va ajunge la 30 miliarde lei, sumă care, anul viitor, nu va fi încasată la buget. În plus, se adaugă 4 miliarde lei, reprezentând costurile cu consultanții fiscali. „S-a declarat că vor fi 35.000 de consultanți fiscali plătiţi cu 10.000 lei fiecare, deci avem un cost de aproape 4,2 miliarde lei anual, care vor fi efectiv un cost pentru stat“, a spus fostul ministru. Mai mult, estimările CNIPMMR arată că va exista un minus de aproape 10 miliarde lei provenit din scăderea de la 16% la 10% a impozitului pe venit.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here