Unde ni se duc banii, când se duc în numele lui Dumnezeu

0

Astăzi, armata BOR este compusă din 15.592 de preoți, diaconi și înalți demnitari bisericești, 17.000 de angajați personal neclerical, 7.700 de profesori de religie ortodoxă (plătiți de Ministerul Educației) și 8.476 de călugări și călugărițe. Un frumos total de aproape 49.000 de suflete salariate, adică ceva mai mult decât numărul medicilor din România.

CITEȘTE ȘI:

Mi-aduc aminte, că acum vreo cinci ani, cu doar câteva zile înainte ca Înalt Preafericitul Daniel să sărbătorească cinci ani de la preluarea funcției de manager general al Bisericii Ortodoxe Române, Patriarhia a dat un comunicat prin care spunea că statul nu plătește salariile preoților decât în proporție de 60%. Mai mult, piariștii cu sutană care au compus acel comunicat ne spuneau că merităm cu vârf și îndesat să plătim salariile celor 14.231 de preoți și diaconi, salariile celor 1.077 de prelați cu funcții de conducere sau salariile celor 17.000 de oameni angajați ca personal neclerical, pentru că Alexandru Ioan Cuza le-a luat, acum 149 de ani, terenurile, iar bieții popi nu mai au din ce să se întrețină. Și uite-așa, atunci, într-un singur comunicat, oamenii Patriarhiei au încălcat de cel puțin două ori cea de-a noua poruncă: “Să nu mărturisești strâmb împotriva aproapelui tău!”. Sau, mai simplu, “Să nu minți!”.

Să nu te-ncrezi în greci când faci secularizare

În 1863, atunci când au fost trecute în proprietatea statului averile a 75 de mănăstiri din Țara Românească și Moldova închinate Greciei, cele 560 de moșii confiscate reprezentau 26,6% din suprafața arabilă și forestieră a Principatelor Unite. Aceste proprietăți generau anual un venit de 7.000.000 de franci, din care popii greci refuzau să plătească dările către stat, în valoare de un sfert din veniturile realizate. În schimbul proprietăților mănăstirești, statul român a oferit Bisericii Ortodoxe Elene 30 de milioane de franci, dar suma a fost refuzată. Pe vremea lui Carol I, Parlamentul a declarat problema definitiv încheiată, iar proprietățile bisericești, devenite “Domeniile Statului”, au fost folosite pentru realizarea reformei agrare din 1864, moment în care a început să se termine și pe la noi epoca feudală. Așadar, secularizarea averilor mănăstirești nu prea are mare legătură cu salariile preoților de azi, ci cu aducerea la buget a banilor care se scurgeau din țară spre greci și turci, Biserica Ortodoxă Română devenind autocefală abia la 25 aprilie 1885, la 23 de ani de la secularizarea averilor mănăstirilor grecești.

Vrei, nu vrei, plătește, Grigore, aghiazma

Reforma lui Cuza nu este, neapărat, o scuză care să stea în picioare pentru faptul că plătim azi sume fabuloase pentru salariile clerului, iar ultima lege a cultelor (489/2006) spune că – la articolul 10 – “Cheltuielile pentru întreţinerea cultelor şi desfăşurarea activităților lor se vor acoperi, în primul rând, din veniturile proprii ale cultelor, create şi administrate în conformitate cu statutele lor”. Nu se spune nimic despre secularizarea averilor mănăstirești, dar, totuși, dacă un cult o cere, statul sprijină salarizarea personalului clerical și neclerical. Așadar, dacă legea permite, cultele profită, iar cel mai tare profită Biserica Ortodoxă Română, care primește bani de salarii pentru 15.163 de preoți și diaconi, din totalul de 16.602 contribuții pentru salarizarea clericilor tuturor celor 18 culte recunoscute în România. În comunicatul de săptămâna trecută, Patriarhia spunea că statul plătește doar 60% din salariul preoților și diaconilor, ceea ce este complet fals. De fapt, conform Legii 284/2010, privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri bugetare, contribuția minimă a statului la salariile preoților este de 65%, ea putând crește până la 80%. Statul contribuie cu 80% din salariul preotului sau diaconului atunci când acesta își desfășoară activitatea într-o unitate de cult cu venit scăzut, iar numărul unităților de cult cu venituri scăzute poate fi de până la 30% din totalul unităților de cult. Așa se face că, în realitate, numai 70% din preoții plătiți de stat primesc doar 65% din salariu de la buget, restul primind minimum 80%.

246.680.000 de lei anual, salariile clerului

Clericii din România, aparținând tuturor celor 18 culte recunoscute, primesc anual de la stat 246.680.000 de lei doar pentru salarii. 89% din această sumă merge către clerul ortodox, contribuția de la buget fiind de 18.419.081 de lei lunar doar pentru ortodocși.

Mai mult, există 1.077 de clerici ortodocși cu funcții de conducere (mai sunt 192 de posturi vacante) ale căror salarii sunt plătite integral de stat, după cum urmează: 1 patriarh – 8.214 lei/lună, 8 mitropoliți – câte 7.567 lei/lună, 11 arhiepiscopi – câte 7.120 lei/lună, 21 de episcopi și episcopi vicari patriarhali – câte 6.516 lei/lună, 12 episcopi vicari şi arhierei vicari – câte 6.233 de lei/lună, 29 de vicari administrativi partiarhali, consilieri patriarhali – câte 2.045 lei/lună, 27 secretari patriarhali, inspectori generali bisericești, vicari administrativi eparhiali – câte 1.686 lei/lună, 529 secretari cancelaria patriarhală, consilieri eparhiali, secretari eparhiali, inspectori, exarhi și protopopi – câte 1.289 lei/lună și 439 de stareți, starețe și egumeni – câte 1.100 lei/lună. Doar salariile elitei ortodoxe costă statul român 1.703.300 de lei lunar. Cel mai mic salariu al unui preot/diacon este de 904 lei, din care statul plătește între 588 de lei și 723 de lei, iar cel mai mare salariu al unui preot fără funcție de conducere ajunge la 2.046 de lei, din care statul plătește între 1.330 și 1.637 de lei. Vorbim aici doar de sume nete, iar contribuția statului la salariile preoților ortodocși fără funcții de conducere este de 16.715.781 de lei lunar. Cum contribuția totală lunară a statului la salariile preoților ortodocși este de 18.419.081 de lei, iar la recensământul din 2002 au fost declarați ortodocși 18.806.428 de cetățeni, înseamnă că fiecare român ortodox plătește, lunar, un leu pentru salariile preoților.

Clopotar, cădelnițar, diac sau făt: peste 1.000 de lei pe lună

Personalul neclerical beneficiază de contribuții la salariu din partea administrațiilor publice locale, fiecare buget județean având alocat un capitol pentru “contribuții salarizare personal neclerical”. Aceste contribuții variază în funcție de numărul personalului neclerical din județ și în funcție de generozitatea aleșilor locali. Bucureștiul, de exemplu, plătește 11.000.000 de lei anual pentru salariile personalului neclerical, Iașiul plătește 10.628.000 de lei, Timișul 7.300.000 de lei și tot așa. Media este de aproximativ 4 milioane de lei anual pentru fiecare județ, ceea ce înseamnă că pentru plata personalului neclerical se mai cheltuiesc, anual, încă 160.000.000 de lei, pe lângă cele 246.680.000 plătite pentru salariile preoților. BOR are în evidență 17.000 de angajați ca personal neclerical (clopotar, cădelnițar, diac, făt, cântăreț etc.), dintre care 15.592 primesc contribuții salariale de la stat. În județul Iași, Consiliul Județean plătește anual 10.628.000 de lei pentru contribuții la 753 de salarii de personal neclerical. Asta înseamnă nici mai mult, nici mai puțin decât 1.176 de lei lunar, în medie, pentru fiecare clopotar, cădelnițar etc. Asta, în condițiile în care un profesor cu mult mai multă școală ajunge să câștige sub 1.000 de lei lunar.

Încasează cât declară popa, nu cât încasează el

Ca să iasă cu fața bărboasă curată în fața închinătorilor, Biserica Ortodoxă se laudă în același comunicat de săptămâna trecută că doar în anul 2011 a folosit, din fonduri proprii și donații, 55 de milioane de lei pentru sprijinirea a 700 de instituții social-filantropice. Dincolo de faptul că parte din aceste 55.000.000 de lei vin și de la administrațiile publice locale și de la bugetul de stat, suma este ridicol de mică în raport cu cele 406.680.000 de lei primite de la stat pentru salarii sau pe lângă celelalte subvenții de care beneficiază BOR și asociațiile de binefacere afiliate. Iar dacă vorbim despre venituri, să calculăm puțin taxele de nunți și botezuri. În 2011 au avut loc 106.839 de botezuri, taxate, conform unei circulare, cu minimum 50 de lei bucata. Doar de aici, Biserica a încasat anul trecut 5.341.950 de lei, iar din cele 57.985 de nunți, taxate cu minimum 100 de lei, a mai încasat 5.798.500 de lei. Dacă punem la socoteală și banii luați la cele 129.406 înmormântări oficiate (pentru care, oficial, nu se cer bani) și ne raportăm la prețurile reale din piață, doar din acest tip de servicii religioase BOR a încasat între 11 și 60 de milioane de lei.

Armata și posesiunile Domnului

Biserica Ortodoxă Română nu mai deține, cum deținea Biserica Ortodoxă Elenă, 26,6% din suprafața arabilă și forestieră a Moldovei și Țării Românești, dar nu o duce rău în nici un caz.

Astăzi, armata BOR este compusă din 15.592 de preoți, diaconi și înalți demnitari bisericești, 17.000 de angajați personal neclerical, 7.700 de profesori de religie ortodoxă (plătiți de Ministerul Educației) și 8.476 de călugări și călugărițe. Un frumos total de aproape 49.000 de suflete salariate, adică ceva mai mult decât numărul medicilor din România.

Toți acești oameni sunt necesari pentru că BOR administrează 15.596 de lăcașuri de cult, printre care și cele trei biserici/capele din curțile SRI, SPP și STS, sau cele 87 de capele din instituțiile de învățământ, sau cele 225 din spitale. La aceste lăcașuri de cult se adaugă 9.321 de construcții bisericești (sedii, case parohiale etc.) și 12.720 de cimitire.

Ca să administrezi toate astea îți trebuie viziune de adevărat manager și mai trebuie să te pricepi la contracte cu statul, căci altfel, cu tot monopolul pe lumânări și altele, tot nu ți-ar ajunge banii să întreții cel mai mare trust de presă în viață. Cu performanțele pe care le are de cinci ani la conducerea BOR, chiar ne mirăm că nimeni nu i-a propus ÎPF Daniel să preia managementul Tarom, CFR sau Hidroelectrica.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here