OPINII. Klaus Iohannis e cu ochii pe un al doilea mandat la Cotroceni, iar PSD-ul vrea să se perpetueze la putere. Nimănui nu-i mai pasă și de România.

0

Suntem în 2017 încă, dar lumea politică este deja cu gândul la anul electoral 2019 și chiar 2020. Tot ceea ce se întâmplă în aceste luni este ca un dans pe sârmă al partidelor, toate acțiunile fiind pregătite prin prisma alegerilor ce urmează. Astfel, în toate acțiunile sale președintele Klaus Iohannis e cu ochii pe un al doilea mandat la Cotroceni, iar, de cealaltă parte, PSD-ul își dorește să se perpetueze la putere. Nimănui nu-i mai pasă și de România.

CITEȘTE ȘI:

Altfel, deși pare că ar urma o încleștare pe viață și pe moarte între cele două tabere, în fapt, este mai mult o cursă lejeră în doi, fără frisoane de dragul României, dar pe culoare diferite. Președintele ar câștiga marea bătălie a sa – un al doilea mandat, iar PSD-ul va câștiga războiul, izolându-l pe președinte la Cotroceni.

Este doar o ipoteză pe baza datelor din prezent. Nu sunt excluse surprizele de care nu a fost lipsită niciodată scena politică românească, dar datele pe care lucrăm în acest moment conduc spre această fotografie.

În acest moment, cu toate bâlbele sale în materie de guvernare, cu toate zvârcolirile sale interne, situația politică ne arată foarte clar că există o singură forță politică articulată: Partidul Social Democrat (PSD). Are lângă el un apendice politic numit ALDE, partid care există numai și numai prin bunăvoința PSD-ului și care, lipsit de accesul la resurse, și-ar da obștescul sfârșit în maxim câteva luni.

De partea cealaltă, avem un Partid Național Liberal (PNL) care, deși formal a trecut printr-un congres și are acum o conducere unică, în fapt pdl-ul și pnl-ul nu au fuzionat niciodată, iar liderii PDL ascultă în continuare de Vasile Blaga despre care se spune că este și în prezent adevăratul sforar din Modrogan, sediu în care și-ar menține biroul.

Uniunea Salvați România (USR), în care mulți își puneau speranța preluării stindardului luptei cu PSD-ul, a falimentat lamentabil după ”execuția” sumară a fostului lider, Nicușor Dan. Intelectualii care au preluat partidul bâjbâie în continuare, dând semne cât se poate de clare că nu simt deloc politica, fiind doar o chestiune de luni până când partidul va face implozie.

În curtea Partidului Mișcarea Populară (PMP) lucrurile par să băltească. Fostul președinte al României, Traian Băsescu, nu dă semne că ar lăsa hățurile și, chiar dacă ar vrea să lase primul fotoliul liber, nu există în fapt nimeni care să îl preia fără să se iște un scandal. Partidul pare să se zbată în continuare în cota de avarie, temele legate de partid ținând invariabil de problemele penale ale familiei fostul președinte, chiar dacă sunt lideri care se zbat pentru a duce discursul partidului și în alte zone ale vieții politice.

Un lucru este însă foarte clar! În acest moment singura opoziție e cea reprezentată de președintele Klaus Iohannis. Chiar dacă destul de anemică, ba chiar la ultima remaniere a guvernului Tudose lipsind cu desăvârșire,  Iohannis este încă perceput de electorat că poate să se opună de unul singur cu șanse Coaliției conduse de social democrați, președintele nefăcând nici un secret în acțiunile sale că se dorește a fi stindardul luptei anti-PSD. 

VEZI ȘI:

Și de aici pleacă toate calculele politice. Președintele își dorește al II-lea mandat, iar Majoritatea își dorește puterea în continuare. Doi alergători profesioniști pe două culoare diferite și cu două obiective diferite.

Vor fi mulți care vor spune – PSD-ul va dori să aibă și funcția supremă în stat! Răspuns – Dar oare poate?

Pe actuala legislație electorală, PSD-ul sau orice majoritate ar forma în jurul său nu ar putea să câștige vreodată (poate doar printr-o minune) alegerile prezidențiale. Explicația e simplă: alegerile prezidențiale în România sunt organizate în două tururi. Așa cum experiența anterioară a demonstrat, PSD-ul fiind cel mai puternic partid din România câștigă aproape invariabil, de fiecare dată, primul tur al alegerilor prezidențiale (vezi Năstase, Geoană și Ponta), dar pierde turul al II-lea în fața coalițiilor care există sau care se formează ad-hoc împotriva sa.

Lucrurile nu stau de această dată mai bine nici în celelalte tabere. Nici unul dintre celelalte partide nu ar putea scoate un prezidențiabil care să îl poată învinge la ora actuală pe Klaus Iohannis. Acest lucru îl cunoaște bine și președintele Iohannis, care face tot ce poate în acțiunile sale pentru a se poziționa drept SINGURUL care se poate opune și câștiga în fața PSD. Asta, în condițiile în care într-o democrație funcțională, Klaus Iohannis ar fi un candidat ”de bătut” – cu o decizie a ÎCCJ privind casele pe care le-ar fi achiziționat cu acte false.

În aceste condiții, este aproape 100% sigur că președintele Klaus Iohannis va câștiga și al doilea mandat. Va câștiga ceea ce își dorește, pentru că la argumentele politice de mai sus se vor adăuga și procentele care vor veni din anul Centenarului și din președinția UE a României, unde – din nou, președintele Iohannis va fi principalul actor.

Lucrurile se vor limpezi și în ceea ce privește guvernarea. Primele alegeri vor fi cele europarlamentare din primăvara lui 2019. PSD le va câștiga la pas. Vor urma cele prezidențiale și este clar că președintele Iohannis își va adjudeca mandatul.

Urmează localele din primăvara lui 2020. Conform deciziei Curții Constituționale (CCR), alegerea primarilor dintr-un singur tur este constituțională. În aceste condiții cele mai mari șanse le au primarii pe funcții – adică majoritatea PSD. În condițiile în care PSD-ul va câștiga detașat localele, logica electorală spune că  nu va mai avea probleme prea mari  în a se impune la parlamentarele din toamna lui 2020.

Evident că e un calcul sumar și așa cum spuneam pot interveni surprizele, dar jocul anilor electorali următori pare a fi unul în doi, dar pe culoare separate pentru că obiectivele sunt diferite. Lupta pe care o va câștiga președintele este cea pentru următorul mandat, în timp ce miza războiului câștigat de PSD va fi PUTEREA. Își dorește prea mult Klaus Iohannis al II-lea mandat și de aceea va ceda războiul pe principiul  ”e bun și Guvernul meu, dar mult mai bun e mandatul meu!”

Surprizele ar putea veni doar dinspre PSD. Chiar și în absența șanselor la prezidențiale, social-democrații vor trebui să aibă un candidat. De aici pot veni complicațiile în interiorul partidului… dar asta vom trăi și vom vedea…

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here