Parchetul Militar confirmă că „Revoluția” din decembrie 1989 a fost o cacealma regizată de Iliescu și compania

0
Parchetul Militar confirmă că „Revoluția” din decembrie 1989 a fost o cacealma regizată de Iliescu și compania
Taburile în Piața Universității (21 decembrie 1989)

Poate te interesează și:

Poate te interesează și:

Patru președinți, 28 de ani și 13 premieri i-au trebuit statului român pentru a lămuri ce s-a întâmplat cu adevărat în timpul evenimentelor din 1989, care au dus la căderea regimului Ceaușescu. Ieri, Parchetul Militar a comunicat care este stadiul cercetărilor în „Dosarul Revoluției”, demontând practic toate argumentele lui Ion Iliescu și a echipei cu care a venit la putere. Aceștia au susținut în ultimii 28 de ani teza unei revoluții realizate de poporul român împotriva lui Nicolae Ceaușescu.

Comunicatul procurorilor militari aduce, pe lângă câteva elemente de noutate, și multe confirmări ale tezei loviturii de stat. Probabil cea mai importantă este aceea că în 1989 nu a existat un vid de putere, demontând cea mai importantă cale de apărare a lui Ion Iliescu și a echipei sale, care au susținut în tot acest timp că morți din decembrie 1989 au fost rezultatul haosului și lipsei unei puteri politice reale în acele zile, inerente revoluțiilor.

Iliescu zice că nu la Malta s-a decis soarta lui Ceaușescu, Parchetul îl contrazice

Parchetul Militar a comunicat ieri că în cadrul cercetărilor din „Dosarul Revoluției”: „s-a stabilit situația internațională deosebit de complexă existentă la finalul anului 1989, cu precădere pentru țările din Europa de Est”, sugerând că mișcările din România nu au fost independente de înțelegerile dintre SUA și URSS de la finalul anilor ’80.

În urmă cu 8 ani, fostul președinte Ion Iliescu susținea pe blogul personal faptul că întâlnirea dintre George Bush și Mihail Gorbaciov de la Malta nu a avut nicio importanță în desfășurarea evenimentelor din decembrie 1989. „Nu la Malta s-a decis soarta României. Acolo nici măcar nu a fost vorba de România și nici nu se punea problema schimbărilor care s-au produs apoi în tot spațiul central și est-european. Chiar și Occidentul a fost luat prin surprindere de dinamica schimbărilor din toate aceste țări”, scria Ion Iliescu în decembrie 2009.

De altfel, Ion Iliescu a fost contrazis în ultimii ani și de fostul șef al Departamentului Securității Statului, Iulian Vlad, care a spus în mai multe rânduri că l-a avertizat pe Ceaușescu încă din 1 decembrie 1989 că la Malta, în 2-3 decembrie, urma să se discute și problema României, Chinei și a Cubei, state care refuzau să aplice reformele politice anunțate de Moscova. Iulian Vlad l-a anunțat pe șeful statului de atunci inclusiv că la Malta s-a stabilit creșterea presiunii asupra celor trei țări pentru o schimbare de atitudine. Mai mult, i-a înmânat și o notă scrisă.

„Mișcarea spontană” a fost provocată prin inducerea unei stări de panică

Parchetul Militar contrazice teza echipei Iliescu conform căreia evenimentele au fost o mișcare spontană. Procurorii susțin că oamenii au fost provocați și li s-a indus o stare de panică: „A fost identificată, inclusiv prin probe testimoniale, sursa sunetului cu efect de panică (emis la data de 21 decembrie 1989, în timpul discursului lui Nicolae Ceaușescu) care a contribuit, alături de alta elemente, la dezorganizare a mitingului din Piața Palatului și declanșarea protestelor în București”.

În ultimii 28 de ani, mesajul principal al echipei lui Ion Iliescu a fost că în decembrie 1989 a avut loc o mișcare de protest spontană a românilor, care s-a terminat prin schimbarea puterii politice. Aceștia mai consideră și că în decembrie 1989 nu a fost vorba de o lovitură de stat, ci de o Revoluție în adevăratul sens al cuvântului, și că, din păcate, ea nu s-a putut desfășura pe cale pașnică, așa cum a fost cazul în țările vecine.

„Revoluția română a fost una radicală din acest punct de vedere, a fost o revoluție, una veritabilă, care s-a bazat pe o revoltă populară. Deci are și legitimitate istorică, are o forță pe care a dat-o și mișcarea populară. Schimbările care s-au produs sunt de esență revoluționară. Eu am venit pe valul Revoluției, revoluția nu a fost generată de oameni ca mine”, este mesajul standard al lui Ion Iliescu din ultimii 28 de ani.

Românii au fost dezinformați și manipulați

„Probatoriul administrat a reliefat mecanismele dezinformărilor constante, având consecințe deosebit de grave, lansate prin intermediul TVR, Radiodifuziunii și mijloacelor militare de comunicații, astfel fiind instaurată la nivel național bine-cunoscuta psihoză teroristă. De asemenea, se conturează modalitatea prin care au fost transmise o serie de ordine militare diversioniste, cu consecințe deosebit de grave”, scrie în comunicatul de ieri al procurorilor.

Scenariul cu teroriștii care amenințau libertatea câștigată cu atâta vărsare de sânge a funcționat atât de bine, încât românii erau convinși în momentul în care s-a difuzat la televizor procesul cuplului Ceaușescu, că fostul dictator se uita foarte des la ceas pentru că aștepta să fie salvat de luptători palestinieni. Românii vedeau teroriști peste tot, niște agresori care nu au fost găsiți niciodată, dar psihoza teroristă a întreținut ideea că Ion Iliescu, Silviu Brucan, Victor Atanasie Stănculescu sau Gelu Voican Voiculescu se luptă din greu să apere țara. Pentru prima oară o instituție a statului român afirmă că a fost vorba despre o imensă manipulare.

Teroriștii au fost de fapt o diversiune militară

Parchetul Militar a demontat ieri și scenariul teroriștilor care au acționat în acele zile: „S-a realizat edificarea parțială referitoare la declanșarea și executarea diversiunii militare începând cu seara zilei de 22 decembrie 1989. Este cert faptul că diversiunea a existat, s-a manifestat complex pe mai multe planuri, fiind cauza principală a numeroaselor decese, vătămări corporale și distrugeri survenite”.

După fuga cuplului Ceaușescu, în România au continuat să moară oameni, iar teza susținută în acele zile a fost că teroriștii atacă țara pentru a-l repune în funcție pe fostul dictator. În urmă cu doi ani, Petre Roman, primul premier postdecembrist, dădea vina pe Ceaușescu pentru victimele din 1989: „Se știe foarte bine în ce împrejurări și în ce context s-a înregistrat numărul mare de victime. Sunt toate legate de declanșarea represiunii de către dictator. Toate pleacă de acolo”.

Nu a existat un vid de putere

Procurorii afirmă că nu a existat un vid de putere în decembrie 1989: „A fost stabilită componența comandamentului politico-militar care a preluat, în timp foarte scurt , după fuga președintelui în exercițiu, puterea totală în România. Referitor la acest aspect a existat o eficientă colaborare cu principalele facultăți de Drept din țară (București, Cluj-Napoca și Iași), concluzionându-se, fără echivoc, faptul că în decembrie 1989 nu a existat vid de putere. În această etapă a anchetei este posibilă o mai bună stabilire a conduitei membrilor noii puteri politico-militare și acțiunile de legitimare a acesteia pe plan intern și internațional”.

Este o afirmație care demontează o altă teză importantă a echipei Iliescu. Apropiații fostului președinte au susținut întotdeauna că după fuga cuplului Ceaușescu în România a existat un vid de putere. Argumentul este important prin faptul că neexistând putere politică în stat, este greu de tras cineva la răspundere pentru oamenii care au murit după miezul zilei de 22 decembrie 1989, momentul în care Ceaușescu a fugit din sediul Comitetului Central.

Procurorii știu cine a coordonat dezinformarea

Procurorii susțin inclusiv că au descoperit și cine au fost cei care au coordonat această manipulare, unică în istoria României: „Au fost realizate progrese notabile pentru înțelegerea fenomenului diversionist (unic în istoria României prin complexitate și anvergură) atât sub aspectul mecanismelor concrete de acțiune, cât și din perspectiva persoanelor ce au dirijat acest fenomen. Este de așteptat ca viitoarele cercetări să aducă lămuriri privind autorii diversiunii și eventualele complicități în realizarea acesteia”.

Au simulat împușcăturile teroriștilor cu ajutorul unor aparate din dotarea Armatei

„În legătură cu aceeaşi diversiune au fost obținute date care demonstrează că în anul 1987 forțele armate ale României au importat două tipuri de imitatoare de foc militare, respectiv imitatoare pentru armamentul de infanterie, cu foc la gura țevii și imitatoare privind desantul de parașutare”, scrie în comunicatul Parchetului.

În dimineața zilei de 23 decembrie, 34 de militari de la Câmpina au fost uciși de colegii lor în fața aeroportului Otopeni. Tinerii de la Câmpina fuseseră aduși să apere aeroportul de celebrii teroriști, în timp ce soldaților care se aflau deja acolo li s-a spus că se apropie un autobuz cu agresori. Diversiunea a reușit și 34 de tineri au murit împușcați de colegii lor.

Dacă în cazul Otopeni, diversiunea a fost destul de simplu de realizat, fiind greu de identificat dacă în autobuz erau soldați sau teroriști, în centrul Bucureștiului era mai complicat să fie puși soldați sau milițieni să tragă unii în alții. Și totuși, în zilele de după fuga lui Ceaușescu, bucureștenii au auzit focuri de armă și au văzut cum soldații au tras spre zonele de unde părea că ar trage așa zișii teroriști.

Tot din timpul acelor zile, a rămas celebră panica provocată de un așa numit desant aerian din afara țării. Și aceasta a fost o minciună, dar totuși cum a fost posibil? Procurorii susțin că prin intermediul unor simulatoare, achiziționate de Armată în 1987. Practic teroriștii au fost niște simulatoare. Interesant este că în 1987, departamentul de înzestrare al Armatei era coordonat de Victor Atanasie Stănculescu, din poziția sa de ministru adjunct al Apărării, unul dintre cele mai importante personaje ale echipei care a preluat puterea după fuga lui Ceaușescu.

Iliescu și Brucan au chemat armata sovietică

„Probele administrate au permis o bună edificare cu privire la solicitarea de ajutor militar străin (sovietic) și consecințele grave ale unei astfel de solicitări pentru structurile militare interne și populația civilă. Această realitate este necesar a fi coroborată cu situația militară alarmantă care a existat de-a lungul întregii frontiere de stat a României în luna decembrie 1989”, mai scrie în comunicatul Parchetului Militar.

Ion Iliescu a susținut, în tot acest timp, că armata sovietică nu a fost chemată să intervină în România, arătând în sprijinul afirmațiilor sale că inclusiv Mihail Gorbaciov a declarat că nu a primit o astfel de cerere de la români. Generalul Ștefan Gușă, șeful Marelui Stat Major General în decembrie 1989, a afirmat în septembrie 1993, în fața comisiei de anchetă din Parlament, că Iliescu a avut această intenție, dar nu a spus că ar fi făcut vreun demers în acest sens.

În urmă cu trei ani, însă, un document al Ambasadei Poloniei la București demonstra că Iliescu a cerut ajutorul rușilor. În data de 23 decembrie 1989, ambasada transmitea către Ministerul Afacerilor Externe al Poloniei o notă în care informa că: „În numele Frontului Salvării Naționale, Ion Iliescu și Silviu Brucan au solicitat ajutor militar Ambasadei URSS, pentru că singuri nu se vor descurca. Fără să aștepte răspunsul, FSN a anunțat la TV că Ambasada a promis ajutorul. Răspunsul URSS: sunt gata să acorde orice fel de ajutor cu excepția intervenției trupelor”.

Iliescu susține că nu se aștepta la execuție, procurorii dovedesc că a fost pregătită

„Au fost clarificate circumstanțele și împrejurările privind pregătirea judecării în regim de urgență a fostului președinte și a soției acestuia, judecarea propriu zisă, motivațiile reale care au stat la baza acestei acțiuni și, mai apoi, execuția. Nu în ultimul rând, este important de precizat faptul că, după 1989, probe importante, de natură să stabilească adevărul privind Revoluția, au fost distruse sau alterate”, este o altă afirmație foarte importantă a Parchetului Militar.

În ultimii 28 de ani, echipa din jurul lui Ion Iliescu a susținut că așa zisul proces și execuția cuplului Ceaușescu au fost o necesitate, pentru a opri atacurile teroriștilor, care se luptau pentru a-l readuce pe dictator la putere. Deși inclusiv Victor Atanasie Stănculescu afirma, în urmă cu câțiva ani, că decizia de execuție a celor doi a fost luată la București, într-o toaletă, într- o discuție dintre Silviu Brucan și Gelu Voican Voiculescu, Ion Iliescu a afirmat, de-a lungul timpului, că el nu s-a așteptat la deznodământul de la Târgoviște. El spunea, în urmă cu câțiva ani, că se aștepta la o condamnare pe viață a celor doi, nu la împușcarea lor. Din nou Parchetul Militar vine și spune că execuția celor doi a fost premeditată.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here